Pagina principala / Istoric / Ioan Buteanu, unul din liderii revoluționarilor români transilvăneni de la 1848 a fost elev la Liceul Piarist Carei

Ioan Buteanu, unul din liderii revoluționarilor români transilvăneni de la 1848 a fost elev la Liceul Piarist Carei

În luna mai am aniversat  199 de ani de la nașterea lui Ion Buteanu și am  comemorat 171 de ani de la moartea sa violentă. A fost elev la Liceul Piarist din Carei.

Dintre personalităţile care au făcut cinste Careiului îl amintim pe Ioan Buteanu, de la a cărui naştere s-au  împlinit  199 de ani la  12 mai.  A fost profesor,  prefectul Zarandului şi colaboratorul apropiat al lui Avram Iancu alături de care a participat la luptele pentru afirmarea naţională şi cucerirea drepturilor românilor din Ardeal.

El s-a născut la Sighetul Marmaţiei, unde tatăl său îndeplinea funcţia de jurat în Comitatul Maramureş. Mama sa, Maria Buteanu, româncă de neam nobil din Maramureş, i-a dat, cât a trăit, o aleasă educaţie. Şcoala gimnazială o urmează în localitatea natală. La 12 ani rămâne orfan de mamă, tatăl său „s-a recăsătorit cu o femeie de alt neam, statornicindu-se astfel în casă o altă limbă şi obiceiuri cu totul străine de cele româneşti”.  (Vasile Iuga de Sălişte, Ioan Buteanu fiu al Sighetului, erou şi martir naţional, Cluj Napoca, Editura Societăţii Culturale Pro Maramureş „Dragoş Vodă”, 2012).

A fost trimis să continue şcoala la Liceul Piarist din Carei. Un bătrân profesor de istorie de aici îi va marca destinul. Fiind la ora de istorie asculta fascinat povestea unui neam viteaz. Şi-a întrebat profesorul dacă acest popor mai are urmaşi în istorie. Plecându-şi capul, profesorul îi răspunse: „Mai sunteţi voi, românii”.

.

Sentimentul naţional trezit în sufletul tânărului îl făcu să ceară tatălui său să fie trimis la o şcoală românească, dar opoziţia înverşunată a mamei vitrege a învins, iar Buteanu este trimis la şcoală în Zagreb. Aici curentul naţionalist croat propagat de Gaj Ljudevit îi întări pornirea spre cunoaşterea şi preţuirea valorilor vieţii româneşti.

La încheierea studiilor liceale s-a îndreptat spre Blaj, unde îl întâlneşte pe profesorul său, Ioan Rusu, care îl sfătuieşte să urmeze dreptul şi să înveţe bine limba română. După terminarea studiilor juridice la Budapesta, Ioan Buteanu s-a întors în Maramureş, la Sighetul Marmaţiei, pentru a practica avocatura. Intră în atenţia autorităţilor, este arestat de două ori, iar tatăl său îl dezmoşteneşte pentru a nu intra în conflict cu stăpânirea şi cu cea de-a doua soţie. În aceste condiţii, în primăvara anului 1847, se stabileşte la Abrud, unde se implică în acţiunea tinerei generaţii paşoptiste, fiind ales, împreună cu Avram Iancu, în Comitetul Naţional, constituit sub preşedinţa episcopului Şaguna.

Participă la luptele date de cele 4 legiuni pentru afirmarea naţională şi cucerirea drepturilor românilor din Ardeal alături de Avram Iancu şi prefecţii săi, Buteanu fiind prefectul Zarandului.

A fost atras într-o cursă de maiorul Hatvani în 6 mai 1849, la ordinul lui Kosuth, iar în 23 mai 1849 este spânzurat. Un ţăran îi coboară trupul din frânghie şi-l îngroapă la marginea drumului.

După douăzeci de ani osemintele sale au fost exumate şi reîngropate în pământ sfinţit la Gurahonţ, la prohod asistând şi Avram Iancu, bolnav deja. În 1905, la 55 de ani de la moartea sa, rămăşiţele sale au fost exhumate din nou pentru a fi aşezate alături de mormântul lui Avram Iancu, la Ţebea.

.

Buletin de Carei