Românii din Transilvania au primit în 1861 aprobare de la guvernatorul străin pentru înființare ASTRA. La Carei se interzice ASTRA ridicare de catarg cu tricolor

• publicat la: 21 May 2020
Românii din Transilvania au primit în 1861 aprobare de la guvernatorul străin pentru înființare ASTRA. La Carei se interzice ASTRA ridicare de catarg cu tricolor

În luna mai 1860, 180 români „de frunte și inteligenti din diferite părți ale Transilvaniei” au înaintat o cerere adresată guvernatorului Transilvaniei pentru aprobarea înființării unei reuniuni de sprijinire a culturii românești din Transilvania. Românii  majoritari din Transilvania aveau nevoie de aprobare de la stăpânirea străină pentru a înființa o asociație culturală! La 160 de ani distanță, la Carei, românilor li se refuză de conducerea orașului un catarg cu drapel românesc, în țara lor. Din conducerea orașului nu face parte  niciun român!

După mai multe tergiversări, împăratul Franz Iosef a permis înființarea acestei asociații în 6 septembrie 1861.

Prima adunare a ASTRA a avut loc în perioada 23 octombrie – 4 noiembrie 1861 la Sibiu.

Interpelarea din 7 iulie 1869 a deputatului Iosif Hodoșiu (n. 1829 la Bandul de Câmpie – m. 1880 la Sibiu) din Parlamentul Ungariei, referitoare la respingerea de către guvernul ungar ca doi români de dincolo de Munți să primească titlul de membri onorari ai ASTREI.

Cei respinși au fost V. A. Urechia (n. 1834 la Piatra Neamț – m. 1901 la București, cel care va fi, printre altele, autorul unei lucrări în 14 volume intitulate Istoria românilor și a unei lucrări despre Isoria școlilor românești în 3 volume) și B. P. Hasdeu (n. 1834 într-o localitate din Ucraina de astăzi – m. 1907 la Câmpina, soția sa provenea din Munții Apuseni, cel care a publicat în perioada 1865 – 1867, prin urmare înainte de respingerea din Parlamentul Ungariei, trei volume cu documente referitoare la istoria românilor).

„ (…) Dar m-am mirat, onorată casă, și pentru aceea, pentru că aceea ce a făcut acum domnul ministru constituțional, n-au făcut nici membrii guvernului absolutistic. Anume „Asociațiunea transilvană” încă la primul an al constituirii ei, la 1861, a ales membri onorari, și de atunci a ales aproape în fiecare adunare generală anuală, și a ales și persoane din străinătate, parte ca membri onorai, parte ca membri ordinari.
Voiu amintiti dintre ei pe principele Brancovan – Bibescu, pe contele Scarlat – Rosseti, episcopul Scriban, fostul jurist consult Damaschin Bojincă, pe Laurianu, Ilarianu, Maiorescu, Florian și alți bărbați de știință, toți din România. Apoi din Bucovina pe Constantin Hurmuzachi, Iliuțiu, Pumnul și alții. Mai târziu din România pe Sion, Odobescu și pe actualul ministru de interne al României, Mihail Cogălniceanu, ba chiar și domnul ministru de comunicațiune unguresc, contele Miko Imre, încă e ales (Ilaritate) (…)
Onorată casă! În trecut era oprit să se aducă din România în Ardeal cărți tipărite românește. Acuma se oprește ca frații noștri români să poată veni la noi, ca să putem comunica cu ei, în cele spirituale, în literatură și știință. Întreb eu, e aceasta promovare a comunicării spirituale și materiale spre care năzuiește întreaga Europă și lumea întreagă ?” (Păcățian V. Teodor,, Cartea de Aur, vol. V, 1909, pag. 212 – 214)

Iosif Hodoș a fost primul președinte al Societății pentru fond de teatru român, înființată în anul 1870 cu scopul de a se strânge fonduri pentru construirea unei clădiri pentru un teatru românesc și susținerea unei trupe de actori al acestuia. Iosif Hodoș a și solicitat în Parlamentul ungar ca pentru înființarea și funcționarea unui teatru român să fie acordată o subvenție de 200.000 florini, pe considerentul că și românii participă la bugetul statului ungar, dar cererea i-a fost respinsă.

Iosif Hodoș a fost văr cu Axente Sever și Alexandru Papiu Ilarian, iar protopopul Simeon Balint din Roșia Montană i-a fost socru (numele vechi a fost Popa, schimbat în Balinth, când unul din această familie a fost elev la școlile romano – catolice din Cluj prin anul 1812. Vezi Hodoș Enea, Din corespondența lui Simeon Bărnuțiu și a contemporanilor săi, 1944, pag. 17 – 18).
Copiii care-i trăiau la moartea sa, au fost șase băieți și două fete. Băieții se numea Enea (considerat unul dintre cei mai străluciți profesori de dinaintea Unirii, folclorist, scriitor, „ziarist de ironie subțire”, traducător în limba română, cum a fost al lui Turgheniev, membru corespondent al Academiei Române și redactor la Telegraful Român din Sibiu), Sabin, Alexandru (cunoscutul scriitor Ion Gorun, mort în 1928 și traducător al lui Faust în românește), Brutus, Ulpiu, Nerva ( trecut dincolo de Munți „și-a îngropat viața la temeliile Academiei Române”, considerat unul dintre întemeietorii bibliografiei românești, mort în anul 1913), iar fetele au fost Ana – Letiția și Roma – Victoria, „tot nume de împărați și matroane romane”. (Breazu Ion, Studii de literatură română și comparată, vol. I, 1970, pag. 456 – 465).

Solicitarea  Asociaţiunii ASTRA Despărțământul  ,,Aurel Coza,,  de amplasare a unui catarg  cu tricolor românesc în mun.Carei pe domeniul public cu  ocazia Anului Centenar a iscat  în Consiliul Local întrunit în 27 aprilie 2018  ieșiri necontrolate din partea politicienilor UDMR și PSD. Primarul Kovacs a considerat solicitarea ca fiind o provocare iar președintele PSD, Oneț,  a considerat proiectul ca fiind unul abuziv pus pe Ordinea de Zi și nu a votat  în favoarea lui.

Sebastian Egli, șef birou Urbanism a redactat raport nefavorabil acestei solicitări pe motiv că nu este însoțit de o lucrare artistică!

 

Asociațiunea ASTRA Despărțământul  ,,Aurel Coza,,  Carei a mai depus și alte solicitări pentru amplasare catarg cu tricolor românesc pe cheltuiala proprie dar  refuzul este constant din partea consilierilor UDMR Carei.

Ultima găselniță se referă la faptul că niciuna din cele trei locații solicitate nu este pe placul Primăriei din a cărei conducere nu face parte niciun român.

În oricare dintre orașele României se poate amplasa catarg cu drapel românesc pe domeniul public sau în sensurile giratorii doar la Carei conducerea exclusiv UDMR a localității refuză.

Guvernatorul Transilvaniei din 1860, străin de neamul românesc, a aprobat înființarea unei asociații culturale românești dar în anul 2020, la Carei, românilor li se interzice ridicarea pe domeniul public a unui  catarg cu drapelul țării lor, România! Dictatura UDMR Carei se manifestă împotriva simbolurilor statului român.

Daniela Ciută

Lasati un comentariu