Mărturii Culturale la ultimul număr. In Memoriam Aurel Pop

• publicat la: 15 December 2020
Mărturii Culturale la ultimul număr. In Memoriam Aurel Pop

A apărut revista de cultură Mărturii Culturale. Din păcate este un ultim  număr al acestei reviste de cultură fondate de acum regretatul Aurel Pop. Cuvintele  nu pot exprima adevăratele trăiri ale noastre la vestea dispariţiei, premature putem spune, a lui Aurel Pop. Consideraţie  şi preţuire pentru Viorel Câmpean, Marta Cordea şi Ovidiu T.Pop pentru apariţia acestui ultim număr Mărturii Culturale.

Veşnică pomenire Aurel Pop!

.

Ultimul… editorial

Acest ultim număr al revistei fondate de Aurel Pop va aminti mereu că au existat în spațiul sătmărean „Mărturii culturale” și un Om cu har, dăruire și altruism, care a pus mereu mai presus de limitele sale pământești, munca spre zidirea sufletească a celor însetați de cultură.

De ce ultimul număr? Pentru că Aurel a fost creatorul, sufletul și susținătorul acestei reviste și pentru că Aurel nu poate fi înlocuit de la direcțiunea acesteia. Existența acestei reviste nu s-a realizat cu bani publici!

Este în primul rând meritul lui Aurel că această revistă a apărut. Sunt mulți dintre colaboratorii revistei „Mărturii culturale” care au publicat și datorită sprijinului și încurajării lui Aurel.Primul număr al revistei a apărut în anul 2016. Au văzut lumina tiparului 18 numere. Fiecare exemplar al revistei conținea eseuri, poezii, proză, cronică literară, traduceri, consemnări etc. și era ilustrat cu lucrări ale unui artist. Fiecare număr al revistei „Mărturii culturale” începea cu un „Editorial” scris de Aurel Pop. În fiecare editorial, Aurel făcea o analiză subtilă și critică a evenimentelor importante, interne și internaționale, și impactul lor asupra fenomenului cultural. De multe ori a tras concluzia că, tocarea banilor publici pentru fapte mărunte este mai importantă decât susținerea unui eveniment important.

Suferea că nu avem norocul de a ne conduce oameni bine pregătiți, și datorită lor și cultura are de suferit. Revista fondată de Aurel, „Mărturii culturale”, își încheie existența cu acest număr omagial, dedicat Părintelui ei, cu texte ale celor care l-au iubit și apreciat, fie ei oameni simpli, fie universitari sau literați, din toate colțurile lumii. Doar oamenii veniți cu o misiune nobilă pe pământ pot strânge atâția prieteni în jurul lor!

Apropiați ai sufletului său au fost nenumărați oameni frumoși, care, indiferent de profesiunea lor au știut să-l aprecieze și care acum, iată, îl onorează cu câte un text, menit să-i aducă elogii, să ni-l aducă în memorie așa cum l-au cunoscut ei. Fiecare text este o nouă emoție, este câte un rând de pe o pagină din Cartea vieții lui Aurel Pop, ceva nou pentru ceilalți cititori. Cu toții și-au întrupat emoțiile și amintirile în cuvinte, bucurându-ne sufletele întristate și pline de dor… Aurel a fost căpitanul de vas, care, nu și-a lăsat mateloții la greu… Simțeam că vaporul pe care am călătorit o bucată de vreme, cu bune și rele, este lovit de o furtună năprasnică, nimicitoare… Deși a luptat împotriva destinului crunt, cu o mare încredere în Dumnezeu, a pierdut bătălia pentru viață, nu înainte de a ne da o pildă, de cum e să nu uiți până la ultima suflare de planurile tale și de camarazii tăi!

Aurel ne-a fost aproape pe baricada zidită pentru Carte și Cuvântul scris, până în ultima sa clipă pământeană.Așa cum s-a întâmplat deseori, și istoria ne-a confirmat deja acest lucru, asemeni altor oameni valoroși, meritele sale n-au fost pe deplin recunoscute în timpul viețuirii sale pe pământ.

Acum, la ceas de bilanț, întocmindu-i o sumară fișă bibliografică, chiar și noi, prietenii și colaboratorii lui apropiați, avem sentimentul că nici măcar noi nu am putut să-l percepem și să-l apreciem la adevărata sa valoare. Am citit cu nesaț textele din acest număr al revistei, a fost ultima responsabilitate în cadrul redacției pe care am umplut-o cu Aurel. Unele dintre evocări sunt atât de izbutit scoase din prietenia și vecinătatea cu Aurel, încât aveam senzația că am vrea să nu se mai termine. Acest ultim număr dovedește încă o dată că Aurel și-a depășit limitele pământești.

Se spune că poate să-și depășească limitele doar cel care și le cunoaște. Aurel, constatăm acum, și le-a cunoscut pe deplin. In memoriam1Au scris despre el mai mulți prieteni decât anii îngăduiți lui pe pământ. L-a evocat cu căldură și o elevă de gimnaziu, dar și un venerabil semen al nostru, care își pregătește a 93-a aniversare. Și, nici timpul, nici vremurile nu au fost îngăduitoare cu noi, cei care ne-am îngrijit de apariția acestui modest semn de recunoștință.Aurel a fost un Om, un Om de cultură, un Ardelean și un Român.

Viața lui Aurel a fost ca o lumânare. A luminat și a ars… până în ultimul moment, când s-a stins! Mare păcat că s-a stins prea repede. Aurel mai avea multe proiecte în lucru.Puțini oameni se pot lăuda că au dus o asemenea mare și grea povară pe acest Pământ. Suntem convinși că acolo unde se află, Aurel va continua să ne privească și va continua să facă Cultură.Își iau rămas bun de la cititorii revistei „Mărturii culturale” Aurel Pop, Viorel Câmpean, Marta Cordea și Ovidiu T. Pop, cei care făceau munca de redacție a acestei reviste.

Credem că această revistă și-a făcut datoria: a contribuit la răspândirea CULTURII!

MĂRTURII CULTURALE

.

Lasati un comentariu