Pagini de istorie ascunsă: Masacrul de la Sighiștel, Bihor

• publicat la: 4 March 2021
Pagini de istorie ascunsă: Masacrul de la Sighiștel, Bihor

La data de 3 martie 1919, în zona satului Sighiștel din Comitatul Bihor, mai mulți etnici români au fost uciși de către subunități militare maghiare venite de la Băița.

Potrivit scrierilor  lui Corneliu Mezea din anul 1933, primii patru români uciși au fost Sofron Baicu, Teodor Pele, Mocsin Zoica și Sandre Zoica.

În cartea sa intitulată Calvarul Bihorului publicată în anul 1994 la Oradea, Stelian Vasilescu redă câteva citate din Corneliu Mezea referitoare la execuția etnicilor români:
“În Valea Lupului, pe drumul spre Sighiștel, ne spune Corneliu Mezea, “de cele două părți ale șoselei, alte două cruci, cu aceeași inscripție (ca și pe troița a trei martiri din Câmpanii de jos și Câmpanii de sus) îți arată locul de execuție și veșnică odihnă a lui Sofron Baicu și Teodor Pele, de o parte, iar peste drum, în dreapta, a lui Mocsin Zoica și Sandre Zoica””
Cercetătoarea Flamina Flaur confirmă informațiile despre cei 4 martiri și în plus vine  și cu detalii în completare….acești martiri români au fost uciși de către soldații maghiari aflați sub comanda locotenentului Karacsony Eugen cu sediul la Lunca.

“Jafurile se țineu lanț. Înarmați până în dinți, descindeau aproape zilnic prin satele românești, intrau prin ogrăzi, prin grajduri, prin casele oamenilor și luau tot ce găseau bun de întrebuințat sau păstrat.

Așa apăru într-o zi de luni de dimineață, la 3 martie 1919, în prima zi din postul mare, la capătul din jos al satului Sighiștel. O căruță a unui român din Băița, Ștefan a lui Simion, luat cu forța de cinci secui, veniți cu intențiunea să facă în ziua aceea perchezițiune în sat.

(…) Unul dintre ei coborând de pe șireglă, fiind beat, nu observă că șnurul de la focosul unui granat se agață de un cui și luă foc, omorându-l pe loc. Ceilalți, pentru moment nu-și deteră seama de ce se întâmplase și crezură că sunt atacați de săteni. Începură să alerge prin toate părțile, împușcând prin case și aruncând granate prin curțile oamenilor. Când terminară cartușele și granatele, unul din ei trecu la Băița unde le era detașamentul și ceru ajutor, spunând că au fost atacați de valahii răsculați.

La două ceasuri după amiază, un pluton de săcui și bolșevici cu o grupă de mitraliere, sub conducerea lui Szanto din Băița, a sublocotenentului  Ponsicki și a maiorului Debreczi, veni spre Fânață, se opri deasupra satului, luându-l sub foc, apoi intrară cu asalt în sat, dând foc la tot ce nu putea fi jefuit  și dus cu ei.

Mihai Fandel, Glasul.info

comentarii

Raspunsuri

Lasati un comentariu