Solicitările reuniunii de la Sfântul Gheorghe de Ziua Solidarității Românilor de pretutindeni

• publicat la: 17 martie 2021
Solicitările reuniunii de la Sfântul Gheorghe de Ziua Solidarității Românilor de pretutindeni

Nu doar românii din Carei au probleme când vine vorba de angajare și nu cunosc decât limba statului român ci și cei din județele Covasna -Harghita. În data de 14 martie 2021 a fost organizată la Sfântu Gheorghe  o manifestare dedicată Zilei Solidarității Românilor de pretutindeni cu românii din Covasna, Harghita și Mureș.

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM) și Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) au organizat ediția a III-a a reuniunii cu tema Români pentru români. Evenimentul a avut loc la Muzeul Spiritualității Românești de la Catedrala Ortodoxă – Paraclis Episcopal din Sfântu Gheorghe.

La reuniune au participat: conducerile principalelor asociații nonguvernamentale membre ale FCRCHM, instituții și personalități din țară care s-au remarcat prin acțiunile de sprijinire a românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș pentru păstrarea și afirmarea identității naționale, senatorul Ionuț Neagu și deputatul Dan Tanasă din județele Covasna și Mureș, preoţi ortodocşi, persoane din conducerea unor instituţii de cultură și a şcolilor cu predare în limba română, consilieri județeni și locali ş.a.

Reuniunea a început prin rostirea unei rugăciuni de binecuvântare de către Pr. Ioan Marin, intonarea imnului de stat al României și păstrarea unui moment de reculegere în memoria Pr. Prof. dr. Ilie Moldovan și a scriitorului basarabean Nicolae Dabija.

Programul Reuniunii a cuprins: dezbaterea Români pentru Români. Solidaritate cu românii din Covasna, Harghita și Mureș și înmânarea Premiului Pr. prof. dr. Ilie Moldovan, ediția 2021, de către Dl Teodor Dobrean, președintele FCRCHM.

În cadrul dezbaterii, moderată de Dl dr. Mihai Tîrnoveanu, vicepreședintele FCRCHM, s-a dat citire mesajului Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei și au fost prezentate comunicările: Aspecte ale solidarității românilor de pretutindeni cu românii din județele Covasna, Harghita și Mureș (Teodor Dobrean); Proiectul Români pentru români. Solidaritate cu românii din județele Covasna, Harghita și Mureș. Aspecte istorice şi contemporane și de perspectivă (Dr. Ioan Lăcătuşu); Proiectul „Bursele români pentru români” (Dr. Mihai Tîrnoveanu); Participarea formațiilor corale, folclorice și de tradiții și a cercetători din întreaga țară la manifestările organizate de Fundația „Mihai Viteazul” în cei peste 30 de ani de activitate (Prof. ing. Maria Peligrad); Un exemplu demn de urmat: solidaritatea cu românii din Mărtănuș (Mihaela Aionesei); Solidaritatea mediului academic față de manifestările cultural-științifice organizate de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Ioan Lăcătușu, Ciprian Hugianu).

Cu această ocazie a fost înmânat Premiul Pr. prof. dr. Ilie Moldovan, distincţie care se acordă anual, în 14 martie, Ziua solidarității românilor de pretutindeni cu românii din Covasna, Harghita și Mureș, unor personalități care s-au remarcat în susținerea demersurilor românilor din județele menționate pentru păstrarea și afirmarea identității naționale.

Potrivit prevederilor Regulamentului, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș acordă anual cinci categorii de premii Pr. prof. dr. Ilie Moldovan, după cum urmează: premiul pentru sponsori și binefăcători care au sprijinit activitatea bisericilor ortodoxe, a școlilor în limba română și a instituțiilor de cultură românești din cele trei județe; premiul pentru cercetătorii care s-a remarcat prin profesionalismul lor și prin participarea la proiectele de cercetare referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea românească din Arcul Intracarpatic; premiul pentru parteneri care au sprijinit organizarea manifestărilor cultural-științifice din cele trei județe; premiul pentru publiciștii care a relatat cu obiectivitate și consecvență problematica specifică a dăinuirii românești în cele trei județe și a conviețuirii interetnice româno-maghiare din zonă, și premiul pentru conducătorii unor asociații culturale și civice care s-a implicat în îmbunătățirea vieții comunitare românești din cele trei județe.

Participanții la reuniune au apreciat utilitatea și necesitatea proiectului „Români pentru români”, nivelul dezbaterilor și atmosfera în care s-au desfășurat acestea, adresând felicitări organizatorilor și tuturor celor care au contribuit la reușita manifestării. Cu această ocazie, s-a stabilit ca ediția din anul 2022 a reuniunii să se desfășoare în municipiul Toplița, județul Harghita.

În urma dezbaterilor purtate pe marginea materialelor prezentate și a propunerilor formulate, s-a adoptat în unanimitate documentul intitulat „Dorințele noastre”, document care cuprinde următoarele deziderate:

  1. Dorim urgentarea elaborării unei strategii pentru combaterea proiectelor autonomiste promovate de conducerile formaţiunilor politice şi civice maghiare, cu sprijinul Budapestei; dorim stoparea instaurării definitive a stării de co-suveranitate cu Ungaria a nostalgicului „ţinut secuiesc”; dorim o convieţuire interetnică normală, într-un areal multietnic şi pluriconfesional, şi nu într-o enclavă etnică;
  2. Dorim ca Parlamentul şi Guvernul României să găsească modalităţile adecvate de aplicare a prevederilor Memorandum-ului explicativ al Recomandării 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care precizează că drepturile protejate în acest protocol se aplică tuturor, inclusiv unei etnii majoritare când ea este minoritară într-o regiune a ţării lor”.
  3. Dorim ca ţara să se raporteze altfel la noi. Nu cerem privilegii, dorim să se elimine discriminările, dorim să ne simţim acasă, aici, la izvoarele Mureşului şi Oltului, aici, în curbura Carpaţilor; dorim ca tinerii noştri, copiii şi nepoţii noştri, să aibă perspective, să se realizeze aici şi nu în altă parte; Dorim ca Parlamentul şi Guvernul României să sprijine funcționarea normală a principalelor noastre instituții identitare: Biserica, învățământul și cultura în limba română
  4. Dorim asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu;
  5. Dorim adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor care au avut loc privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din Transilvania;
  6. Dorim sprijin financiar acordat de la bugetul central pentru susținerea presei scrise și audiovizuale în limba română din județele Covasna, Harghita și Mureș;
  7. Dorim sprijin mediatic, inclusiv pe rețelele de socializare pentru cunoașterea problemelor cu care se confruntă românii din Arcul Intracarpatic;
  8. Dorim să fie stimulate în continuare modalităţile pragmatice de solidaritate a românilor din întreg spaţiul românesc faţă de românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş;
  9. Dorim îmbunătăţirea comunicării cu parlamentarii şi europarlamentarii români, având ca obiectiv cunoaşterea de către aceştia a configuraţiei reale a convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi sprijinirea normalizării acesteia;
  10. Dorim continuarea dialogului şi colaborării interetnice şi interconfesionale, în scopul nobil al bunei convieţuiri, al depăşirii neîncrederii, în aşa fel încât să primeze respectul reciproc şi promovarea celor mai bune propuneri şi soluţii pentru progresul comunităţilor locale.

sursa Biroul de presă al Forumului Civic al românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM)

Lasati un comentariu