Ziua Drapelului Național

• publicat la: 26 June 2021
Ziua Drapelului Național

….,, tot ce-i românesc nu piere, dacii încă mai trăiesc, scoateți steagul la vedere, pe pământul românesc….,,

Astăzi, 26 iunie, este ziua Drapelului Național. Cele „trei culori” ale drapelului românesc reprezintă o moștenire veche, originea lor aflându-se chiar în culorile stindardului cu balaur, creat de daci.

„Curcubeul” stindardului (balaurului) pe care dacii l-au purtat în lupta împotriva sciților, persanilor, macedonenilor, romanilor ori a popoarelor migratoare care au asaltat pământul vechii Dacii și-a extins spectrul său peste întreaga Europă fărâmițată în state medievale, după destrămarea Imperiului Roman. Privind acest curcubeu, din a cărui cromatică ieșeau în evidență culorile roșu, galben și albastru, arcuite peste o lume plină de credințe, superstiții și suferințe, dacii și-au întărit credința în nemurire, care le-a dat puterea să lupte în spiritul lui Zamolxis, ascuns în norii uriași, sub forma unui balaur amenințător.

Stindardul călușarilor, așa cum îl cunoaștem astăzi, alcătuit din panglici colorate, se aseamănă cu stindardul dacilor descris de Arian spre mijlocul secolului al doilea. Culorile lui, roșu, galben și albastru, au fost păstrate nealterate, peste secole, de generațiile de cete de feciori, însoțind întreaga istorie zbuciumată a poporului român.

Utilizarea preferențială a celor trei culori- roșu, galben și albastru – se constată documentar la începutul secolului al XV-lea în cărțile bisericești, în manuscrise și apoi în cărțile tipărite, în țesături, broderii și picturi.

În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, în Țara Românească și Moldova cele trei culori apar tot mai des în documentele emise în cancelariile domnești. Sub domniile lui Radu Mihnea, Matei Basarab, Vasile Lupu, Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu se observă o adevărată explozie a folosirii celor trei culori.

A doua etapă în istoria tricolorului începe cu prezența culorilor naționale pe primul drapel propriu-zis al României, în timpul Adunării Norodului de la Revoluția din 1821 a lui Tudor Vladimirescu. Anul revoluționar 1848 a constituit un nou prilej de exprimare a voinței suverane a românilor pentru cele trei culori naționale – roșu, galben și albastru. Prima dată, tricolorul românesc a fost înfățișat public în acel an revoluționar la Paris, prin aceasta manifestându-se și dorința de unire cu Transilvania românească.

Legea din 1872 pentru modificarea stemei României menținea tricolorul ca in 1866. Tricolorul era dispus vertical: albastru, galben, roșu. Pe galben, la mijloc, se afla stema țării. Pentru a fi recunoscut în dreptul internațional, ca simbol al independenței și al unității depline al națiunii, tricolorul românesc mai avea de parcurs două etape decisive: participarea României la Războiul de Independență 1877-1878 și înfăptuirea Marii Uniri din 1918, care a însemnat desăvârșirea unității politice a națiunii române.

Drapelul tricolor a simbolizat totdeauna idealul de unitate națională. El a fluturat biruitor în perioada premergătoare și până la reconstituirea României Mari – 1 Decembrie 1918 – , data de la care a devenit în sfârșit simbolul unității și independenței tuturor românilor. La 30 decembrie 1947 a fost instaurată Republica Populară Română. Heraldica tradițională a suportat o serie de modificări: a fost creată o stemă națională nouă, iar acvilele drapelului au fost inlocuite cu ogive. Pe 21 decembrie 1991 a intrat în vigoare noua Constituția a României, în care, la art. 12, „Simboluri naționale” se prevede „Drapelul României este incolor: culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare , începând de la lance: albastru, galben, roșu.”

În acel moment s-a omis faptul că drapelul României fără stemă se confundă cu drapelul statului african Ciad, stat al cărui drapel are aceleași culori – roșu, galben și albastru – și aceeași așezare a lor față de hampă, dar dispuse înmărimi inegale. În prezent există o serie de inițiative legislative și intervenții cu privire la inserarea stemei pe drapel.

Tricolorul românesc roșu, galben și albastru se constituie astfel într-un arc peste timp, al unității și sufletului românesc. Drapelul a fost, erste și nu va înceta să fie simbolul românismului și al României. El reprezintă unitatea, independența și tăria românilor, alături de istoria și credința lor. Pentru toate acestea, tricolorului trebuie să i se acorde onorul permanent și să fie păstrat cu sfințenie.

În municipiul Carei, conducerea orașului nu acordă niciun respect Drapelului Național și nu participă la marcarea evenimentului. În acest an nu a participat niciun consilier local la Ziua Drapelului ce a avut loc în fața Monumentului Ostașului Român. De partide, nici pomeneală.

Aversiunea conducerii orașului Carei, din care nu face parte niciun român, la adresa sărbătorii care a fost Centenarul Marii Uniri a fost atât de mare încât la data de 28 octombrie 2018 a împodobit  clădirea Primăriei cu ornamente de Crăciun iar ghirlanda din crengi de brad a fost așezață sub forma care reiese din imagine. Cu toate ostenelile și opintelile lor antiromânești, istoria ne arată că ,,tot ce-i românesc nu piere,,.

În municipiul Carei, consilierii majoritari, UDMR, au votat împotriva amplasării unui catarg cu drapel național de către asociațiunea ASTRA pe domeniul public. Adică domeniul public  a fost confiscat de consilierii UDMR care nu permit ridicarea unui catarg cu tricolor românesc.

Buletin de Carei

https://www.buletindecarei.ro/2021/06/ziua-drapelului-marcata-la-carei-de-romani-autoritatile-locale-au-lipsit-si-in-acest-an.html

comentarii

Raspunsuri

Lasati un comentariu