Poemul zilei. LA CAREI, ULTIMA PALMĂ DE PĂMÂNT ROMÂNESC
La Carei, „ultima palmă de pământ românesc”,
Trebuiește din nou reeliberată,
De invadatorii mereu revanșarzi,
Din istoria prea lesne uitată.
.
Vor să refacă Dictatul de la Viena,
Să anihileze dreptatea de la Trianon,
Mieroși te mint în față, iar în spate,
Să te-njunghie când se apasă pe buton.
.
Și-i dispoziție de la Budapesta,
Unde se emite și aici se recepționează,
Schimbarea tricolorului la panglică,
Pentru orice se dezvelește și inaugurează.
.
De parcă românii nici n-ar exista
Și Careiul e o altă țară în țara nimănui,
Unde limba română e surghiunită,
Și o altă limbă se vrea jos din cui.
.
De aceia nu cred în cadouri de frățietate,
Chipurile, ca semn de prietenie în tandem,
Când aduc românilor Podul lor cu Lanțuri,
Unde doar podul rămâne în poem.
.
La Carei, „ultima palmă de pământ românesc”,
Trebuiește din nou reeliberată,
„Treceți batalioane române, Carpații”,
Și să nu mai plecați din Carei, niciodată!
.
Răzvan Ducan
30 septembrie 2021





Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei