Macedoromânii Gheorghe SINA, tatăl și fiul Simeon SINA făuritori ai Ungariei secolului al XIX-lea

Una dintre cele mai bogate familii din Ungaria, dar şi din Europa la un moment dat, a ajuns să fie în secolul al XIX-lea, familia Sina. Această familie de macedoromâni, originară din Moscopole, prin cei patru reprezentanţi ai ei, a contribuit în mod considerabil la susţinerea şi afirmarea mişcării culturale din Austria şi Ungaria, dar şi la susţinerea Bisericii Ortodoxe din aceste ţări.

Pe Sina îi putem urmări de la Moscopole la Viena, cu etape la Sarajevo şi în Croaţia. Baronii Sina de Hodoş şi Chisdia au fost o familie de bancheri şi întreprinzători pe timpul Imperiului Habsburgic. Ei au fost, pentru mai puţin de un secol, una din cele mai bogate şi puternice dinastii din punct de vedere economic din imperiu, fiind cei mai crînceni concurenţi a familiei Rothschild. Toţi succesorii de sex masculin au purtat –vreme de trei generaţii – şi numele de „Simeon”.

Gheorghe Simeon Sina (1782-1856)

A fost unul din cei mai renumiţi întreprinzători şi bancheri austrieci, membru al Camerei Magnaţilor maghiari, precum şi consul general grec la Viena, în timpul Imperiului Habsburgic. A fost un susţinător al artelor şi al arhitecturii vieneze. Baronul a fost considerat ca cel mai bogat om din Austria după familia Rothschild

Numele lui s-a păstrat pentru posteritate şi datorită faptului că a fost cel mai asiduu susţinător al proiectelor contelui Széchenyi.

În calitate de acţionar principal, alături de contele Széchenyi István a contribuit la construirea Podului cu lanţuri din capitala Ungariei.

A susţinut material multe evenimente de binefacere şi numeroase iniţiative culturale în Ungaria. Găsim numele lui printre sponsorii Muzeului Naţional, ai Teatrului Naţional, ai Cazinoului Naţional, ai bazilicii Sfîntul Ştefan, dar şi printre fondatorii şi sponsorii unor orfelinate, creşe, spitale, bănci, societăţi de asigurări din Pesta.

I s-a decernat titlul de cetăţean de onoare în Buda, Arad şi Seghedin.

Numele său a rămas înscris şi în lumea literară şi ştiinţifică. Editarea ziarului Budapesti Szemle, redactat de Csengery Antal a pornit cu sprijinul lui.

De asemenea, el a fost mecenatul şi abonatul publicaţiilor româneşti din Pesta şi din Viena. A fost în bune relaţii cu famillile macedoromâne din Pesta.

Cu corifeii Şcolii Ardelene Samuil Micu Clain, Petru Maior şi Gheorghe Şincai , care erau cenzori şi corectori la Tipografia din Buda, a purtat adeseori discuţii foarte interesante.

De asemenea, a finanţat apariţia cărţilor româneşti la această tipografie, înscriindu-se ca prenumerant al acestora.

La 18 mai 1856, baronul Gheorghe Simeon Sina a murit în vîrstă de 74 de ani. A fost căsătorit cu Ecaterina Derra şi a avut un singur fiu, pe care îl boteză după obiceiul strămoşesc, cu numele bunicului, Simeon.

Acestuia îi lăsă întreaga avere, evaluată la circa 80 milioane florini. Gheorghe Sina a servit ca model pentru personajul central din romanul “Omul de Aur” (Aranyaember) al lui Jókai Mór.

Simeon Gheorghe Sina (1810-1876)

Unicul fiul al lui Gheorghe, Simeon Gheorghe Sina (1810-1876) a moştenit o avere formidabilă şi a continuat afacerile familiei, luînd parte activă la orice operă de reorganizare economică sau financiară a ţării în care a trăit.

A fost cel puţin tot atît de renumit ca tatăl său, fiind recunoscut în domeniul organizării vieţii economice şi financiare, ca şi în crearea de instituţii de binefacere. A contribuit „cu dărnicie, la înfăptuirea Creditului agrar ungar, la întemeierea Societăţii de asigurare maghiară, la promovarea căilor ferate şi a navigaţiei cu vapori, la canalizarea fluviilor, la ridicarea şi îndreptarea agriculturii, s-a îngrijit de şcoala şi de educaţia poporului, a creat Muzeul Naţional, Spitalul de copii şi alte spitale, leagăne, orfelinate, Institutul orbilor, Academia comercială, Teatrul Naţional, Conservatorul, Corpul pompierilor, Casina naţională, Basilica din cartierul Leopold, Casa artelor frumoase şi mai presus de toate Palatul Academiei de ştiinţe maghiare; toate îi vestesc numele ca unui întemeietor”.

Victor Papacostea, scrie astfel: „În faţa acestei măreţe opere, un glumeţ ar putea spune, că baronul Sina a întemeiat…cu ajutorul ungurilor – statul maghiar însuşi!”

Simeon Sina între 1856-1876 a dat peste 550.000 fl. pentru scopuri culturale şi filantropice.A ajutat multe întreprinderi culturale şi bisericeşti din Viena, Pesta, Banat şi Ţările Româneşti. Continuînd tradiţia tatălui său şi el l-a ajutat pe Andrei Şaguna, donând, pentru ridicarea Catedralei din Sibiu, 3000 fI.

A sprijinit ani de-a rîndul societatea studenţilor români „România Jună” din Viena.

În 1858, pe Simeon Gheorghe Sina îl găsim ca membru în comitetul de direcţie al Academiei Maghiare. La întemeierea acesteia s-a subscris cu 80.000 fl.

Portretul său tronează la loc de cinste în sala mare a celui mai important edificiu al ştiinţelor, din Ungaria.

Sina a susţinut şi Teatrul Naţional, acordînd subvenţii chiar şi pentru institutul de pensii al teatrului. De asemenea, a susţinut material colecţia de numismatică a Muzeului Naţional, precum şi pe unii pictori maghiari (Izsó Miklós, Barabás Miklós).

@Mária Berényi