EMINESCU- magie în stare pură

• publicat la: 10 ianuarie 2022
EMINESCU- magie în stare pură

Dacă mi-ar propune cineva ca în schimbul vieții mele să învie, pentru o oră, Eminescu, aș face-o imediat, fără să mai stau pe gânduri, în secunda a doua. Și nu numai că aș face-o fără regret, ci chiar cu o mulțumire interioară, că pot face ceva folositor cu minuscula mea viață. L-ați avea atunci pe Eminescu în fața voastră, auzindu-l pe viu, citindu-și gri versurile, văzându-l vorbind pătimaș de iubirea de români, mai ales de ”pătura” ei de jos, și românitate, visând cu ochii deschiși la Dacia Mare, fără să știe că déjà este într-o oarecare aproximativitate Dacia Mare, vorbind despre pământul Transilvaniei care, așa cum spunea, ”e cu mult mai mult drept și cu mult mai multă rațiune al nostru decât al lor” etc. I-ați vedea ”carnea îmbrăcată în ștofă”, așa cum a spus Nichita Stănescu. I-ați vedea ochii lui adânci, visători, cât toată istoria noastră.

Mierea spuselor sale, v-ar intra în ureche. L-ați fotografia, probabil din toate pozițiile și l-ați filma cu zeci de camere de luat vederi. Cei mai îndrăzneți și-ar face selfie cu el, cu gândul unor mostre fotografice cu care ei, cichindealii, mumulenii, praleștii vor rămâne în veșnicia tuturor veșniciilor.

Dar eu, aș mai avea dreptul la o dorință, o ultimă dorință, ca țigara unui condamnat. Aceasta ar fi să am dreptul să șterg toate fotografiile și filmele făcute. Ba mai mult, să vă spăl și pe creier pe toți cei care ați fost de față și l-ați văzut pe Eminescu, ca să nu vă mai amintiți nimic și să nu mai existe nicio dovadă a reînvierii lui, fie și pentru o oră.

Aceasta ca să-l apăr pe Eminescu de voi, care i-ați vedea acolo, la prima mână, meritele și geniul, iar apoi, după ce va trece iureșul și surpriza întâlnirii de gradul trei și lucrurile se vor reașeza în felul vostru de a gândi (la cei mai mulți), la prima vorbire v-ați aminti întâi cusururile văzute și doar apoi eventualele merite. Cusururile lui Eminescu îl apropie de voi, iar meritele și genialitatea îl îndepărtează la distanță de mii de parseci.

Dar vă apăr și pe voi de Eminescu, vă apăr de a nu cădea, post-factum, în ispita de a fi ridicoli. Apăr în felul acesta magia, magia de a visa cum ar fi fost dacă…, fără să fie însă. Magia este visul fără frâu în toată puterea închipuirii. Și Eminescu este magie în stare pură. Este jocul- școală din manualul de iubire. Emin!

Răzvan Ducan

Lasati un comentariu