Cine va fi încorporat în caz de război. Sancțiuni pentru cei care refuză
În cazul decretării stării de război, mobilizare sau asediu, Ministerul Apărării Naționale (MApN)va mobiliza toți rezerviștii, iar serviciul militar redevine obligatoriu pentru cei cu vârste între 20 și 35 de ani, scrie ziarul Adevărul.
Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum și pe timpul stării de asediu, care sunt decretate de președinte și validate de Parlament, Ministerul Apărării (MApN) mobilizează rezerviștii de orice fel.
În primul rând, este vorba de militarii rezerviști voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani care au contracte cu MApN și sunt plătiți chiar dacă stau acasă cu 30 la sută din soldă, cu minimum 540 de lei, în cazul unui soldat. Ei trebuie să se prezinte imediat la unitățile militare de care aparțin. Numărul acestor rezerviști este limitat la câteva mii așa că Armata Română s-ar baza pe cei aproximativ 60.000 de rezerviști „clasici”, adică pe cei care și-au efectuat stagiul militar înainte de suspendarea acestuia și sunt în posesia unui livret militar.
Legea 395/2005 prevede că, pe durata stării de război, a stării de mobilizare și pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie. Conform legislației privind pregătirea populației pentru apărare, sunt încorporabili cetățenii români, bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar.
La cerere, încorporarea se poate face la cel puțin 18 ani. Nu sunt cetățeni încorporabili cei clasați inapți pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, conform baremului medical, personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin 2 ani.
Între altele, scapă de armată cei care au soția bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate, cei care au unul sau mai mulți copii minori, iar soția a decedat sau cei ai căror părinți sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă.
Legea 446/2006 prevede că cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ. În acest caz, cel încorporat poate refuza să poarte armă.
Potrivit legislației, refuzarea încorporării este infracțiune și se pedepsește din punct de vedere penal.
„Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, își provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, se arată la articolul 432 din Codul Penal.