1 Mai muncitoresc. Programul de la Sâmbra Oilor

• publicat la: 1 mai 2022
1 Mai muncitoresc. Programul de la Sâmbra Oilor

Ziua Internaţională a Muncii îşi are originea în mişcările de proteste ale unor muncitori americani care militau pentru scurtarea zilei de muncă de la 12-14 ore la opt ore. În memoria românilor de astăzi ea este un simbol „împins“ între două amintiri: mitingurile lui Ceauşescu şi prima baie în mare. adevarul.ro vă propune o scurtă plimbare prin istoria recentă, când 1 Mai Muncitoresc era „obligatoriu“.

Ziua Internaţională a Muncii îşi are originea în mişcările de protest ale unor muncitori americani care militau pentru scurtarea zilei de muncă de la 12-14 ore la 8 ore. În mai 1886, muncitorii din Chicago s-au unit într-o grevă care aduna 65.000 de oameni în Piaţa „Heymarket“. În urma represiunii poliţiei, au rezultat 11 morţi şi aproape 200 de răniţi. Evenimentul a devenit, în timp, o bornă şi o unealtă de a uni mişcările socialiste din toată lumea care militau pentru drepturile muncitorilor.
A Doua Internaţională Socialistă a decis să cinstească memoria celor împuşcaţi în Piaţa „Haymarket“ prin organizarea, de 1 mai 1890, a celui mai mare protest împotriva exploatării prin muncă. Aşa a devenit 1 mai ceea ce este astăzi.
În secolul XX, pe măsură ce ideologia comunistă a câştigat teren, ziua de 1 mai a fost asociată cu victoria muncitorilor asupra exploatatorilor. Şi mişcarea nazistă a încercat să revendice sărbătoarea de 1 mai, Adolf Hitler promiţând, într-unul din discursurile sale, construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Ca o coincidenţă, moartea lui Hitler a fost anunţată chiar într-o zi de 1 mai, în anul 1945. 66 de ani mai târziu, un alt mare inamic al omenirii, Osama bin Laden, şi-a găsit sfârşitul. La 1 mai 2011, Barack Obama, preşedintele Statelor Unite ale Americii, a anunţat uciderea liderului Al-Qaeda.
În România, ziua de 1 mai s-a sărbătorit prima dată în anul 1890. A fost numită „Ziua Solidarităţii Oamenilor Muncii“. Totuşi, sărbătoarea a devenit un eveniment de amploare abia după instaurarea regimului bolşevic, cu ajutorul Armatei Roşii. Fototeca online a comunismului românesc păstrează imagini memorabile de la comemorările zilei de 1 Mai în anii stalinismului atroce, când România era condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej, dar şi în epoca Ceauşescu.
Defilările muncitorilor paralizau oraşele. Pancartele acestora dădeau de veste despre depăşirea graficelor de producţie. Oamenii muncii scriau pe afişe că „vor da peste plan“ în anul care vine. În acest timp, protipendada petrecea la palatul Snagov. Într-o serie de fotografii din 1965, vedem cum familia Ceauşescu organiza mese festive cu sute de invitaţi, care prefigurau, parcă, Revelioanele de la Romexpo.

După 1990, sărbătoarea de 1 Mai a fost „aruncată la coşul de gunoi al istoriei“, laolaltă cu toate simbolurile care aminteau de jumătatea de secol sub comunism. 1 mai 1990 a însemnat o zi obişnuită de campanie în vederea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale care urmau să aibă loc la 20 mai 1990. A fost, totodată, o nouă zi din fenomenul „Piaţa Universităţii“. România era prea ocupată cu politica pentru a-şi mai aduce aminte că 1 mai este, de fapt, Ziua Muncii.

Cu timpul, românii şi-au amintit de tradiţiile interbelice şi au făcut ca 1 mai să redevină ziua celei dintâi băi în mare.

În acest an, ziua de 1 Mai va fi sărbătorită în județul Satu Mare la Sâmbra Oilor unde se vor aduna de la ora 12,00 politicienii pentru o baie de mulțime.

Vor fi prezenți Ministrul Apărării, Vasile Dâncu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, Ministrul Secretar de Stat al românilor de pretutindeni, sătmăreanul Gică Cârciu, vicepreședintele PSD responsabil pe regiunea de Nord Vest Radu Moldovan, vicepreședintele PSD Gabriel Zetea, Senatorul PSD și președintele PSD Suceava, Ioan Stan, primarul municipiului Zalău, Ionel Ciunt, Alin Seserman secretar de stat la Ministerul Mediului( bistrițeanul care a fost înfiat de sătmăreni pentru a i se oferi acest post) dar și liderul AUR, George Simion, organizațiile sătmărene ale USR și PNL.

Programul Festivalului

Organizatorii evenimentului au transmis, programul oficial al evenimentului.

În program:

12:00 – DESCHIDEREA OFICIALĂ;

12:20 – Momentul de Sâmbră, sfințirea turmelor de oi și măsurișul laptelui – IRINA MAN și Grupul din Bixad;

12:40 – Asociația Socio-Culturală „Țara Oașului”;

13:00 – Ansamblurile Folclorice Oașul , Sânzienele din Negrești Oaș și MARIA TRIPON;

13:20 – Maria și Mihai Nemeș;

13:40 – Ansamblul Folcloric Florile Turțului;

14:00 – MARIA PETCA POPTEAN și Ansamblul Folcloric Măgura din Târșolț;

14:20 – Nicolae și Nicușor Mureșan;

14:40 – BIANCA-ANGELA CIONCA și Ansamblul Folcloric Florile Tărnii;

15:00 – ADELINA MIHĂILĂ;

15:05 – Ansamblul Folcloric Cununița Năzdrăvană – Leontina Dorca și Maria Carmen Sas;

15:25 – Petrică Zele;

15:45 – Ansamblul Folcloric al Județului Doruri Sătmărene și soliștii: Darius Câmpean, Bogdan Bota, Sara Nistor, Adelin Turi, Paula Cornea, Iulian Goste, Karina Molnar și Liliana Bota;

16:15 – Ana-Georgiana Ciorba;

16:35 – Mihai Zele;

16:55 – Gheorghe Berende și Grupul din Prilog.

Stiri asemanatoare

Ultimele stiri

Lasati un comentariu