11 mai 1980: Gheza Vida trece la cele veșnice
Astăzi, 11 mai, comemorăm 42 de ani de la trecerea la cele veșnice a marelui sculptor român, Gheza Vida, părintele Monumentului Ostașului Român de la Carei.
Un artist iubitor de oameni, de natură, ce-și pune amprenta de maramureșean în toată opera sa, face ca lemnul în care sculptează să aibă viață în continuare iar piatra să vibreze prin mesajele transmise.
Gheza se trage dintr-o familie românească săracă. Tatăl său a fost miner. Unii autori ortografiază numele său Gheza, alţii Geza sau Gèza dar sculptorul a spus, în mai multe rânduri, că este român, fapt confirmat si de fiica sa, Zoe Vida, artist plastic membru al UAP.
În 1959 a expus în străinătate, la Praga, Budapesta, Varşovia şi Minsk. În 1960 a continuat expoziţiile peste hotare, prezentându-şi sculpturile la Leningrad, Cairo, Alexandria, Helsinki, Bratislava, Berlin şi Praga. În 1961 a participat din nou la expoziţii înafara ţării, la Paris, Damasc, Sofia şi Moscova.În 1963 expoziţiile sale au fost la Varşovia şi Praga. La Belgrad s-a organizat în anul 1964 Expoziţia „Gheza Vida – Alexandru Ciucurencu”. În 1965 a participat la expoziţia de la Bologna. În 1968 este ales vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici.În 1973 se organizează Expoziţia Vida-Kazar la Sala Dalles din Bucureşti şi se inaugurează Monumentul Ţăranilor Martiri de la Moisei. La 1 martie 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române.În cursul aceluiaşi an expune la Haga şi Bruxelles.
În 1976 participă la o expoziţie la Londra, cu subiect dedicat lui Constantin Brâncuşi, la expoziţia omagială Brâncuşi de la Paris, la Bienala de la Veneţia şi la o expoziţie la Baia Mare. Se realizează primul film despre Gheza Vida şi opera sa.În 1977 participă la expoziţia „1907 în artele plastice”, la Bucureşti.În 1978 expune la Baia Mare şi la Berlin. Dintre numeroasele sale creaţii, se evidenţiază chipurile ţărăneşti, sculpturile inspirate de tradiţiile populare („Dans oşenesc”), de personajele legendare ale pădurii („Fata pădurii”, „Omul nopţii”, „Omul apelor”) sau inspirate de folclorul muncitorilor băieşi („Priculiciul minei”, „Vâlva minei”, „Varvara”), unice în peisajul plastic românesc contemporan.
Alte lucrări memorabile sunt: „Monumentul Ostaşului Român” (1964) de la Carei, „Monumentul de la Moisei” (cioplit în lemn în 1966, înlocuit de o replică în piatră în 1972) şi „Sfatul bătrânilor” (1971) – pentru care artistul a fost distins cu Premiul Comitetului de stat pentru cultură şi artă. A încetat din viaţă la 11 mai 1980.
În urma sa a rămas o bogată moștenire culturală de care ne putem bucura cu toții, iar parte din universul său creator se află în Muzeul Memorial din Centrul Istoric al municipiului Baia Mare.
Centenarul naşterii părintelui Monumentului Ostaşului Român de la Carei a fost marcat de Buletin de Carei printr-o manifestare amplă la care au luat parte sute de careieni.
S-au alăturat atunci careienilor şi familia renumitului artist, fiica Zoe vida şi soţul, acad.Marius Porumb. În cadrul aniversării Centenarului la Carei, primarul Kovacs a conferit sculptorului Gheza Vida titlul „Pro Urbe” post mortem, placheta fiind înmânată fiicei artistului, Zoe Vida Porumb. Imagini în articolul ,,Sute de careieni la Centenarul Gheza Vida,,.
https://www.buletindecarei.ro/2013/03/sute-de-careieni-la-centenarul-gheza-vida.html
În cursul anului 2017, familia artistului Gheza Vida a realizat un bust al acestuia, opera sculptorului Ioan Marchiş, dezvelit la data de 12 mai 2018, la Baia Mare.
Odihnă veșnică sufletului său!
Daniela Ciută
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr