Careieni de seamă: Dr. Salvator Cupcea

• publicat la: 8 august 2022
Careieni de seamă: Dr. Salvator Cupcea

La data de  8 august se împlinesc 114 ani de la naşterea uneia dintre  personalităţile reprezentative ale şcolii medicale clujene, careianul dr. Salvator Cupcea. Conducerea orașului nu face niciodată referire la fiul Careiului, dr.Salvator Cupcea, o personalitate de nivel național, crescut și educat în urbea noastră.

Dr. Salvator Cupcea a făcut parte din ilustra pleiadă care i-a inclus pe Iuliu Haţieganu, Ioan Goja, Aurel Moga, Victor Papilian, Leon Daniello, Coriolan Tătaru şi alţi emineţi dascăli, medici şi oameni de ştiinţă.

S-a născut în 8 august 1908 la Carei, ca fiu al preotului greco-catolic Petru Cupcea, descendent al unei familii cu o veche obârşie maramureşeană, şi al Augustei Pteancu, fiica vestitului dascăl român, George Pteancu.

După absolvirea liceului Vasile Lucaciu din Carei în 1925, se înscrie la Facultatea de Filozofie şi Litere, pe care o absolvă în anul 1929. După patru ani de profesorat la Zalău, va intra la Facultatea de Medicină din Cluj pe care o va absolvi în 1939. Este încadrat în calitate de cercetător la Institutul de Igienă din Cluj, care funcţiona ca filială a Bucureştiului, ocupând ulterior, în 1943, un post de lector la Facultatea de Medicină a Universităţii „Regele Ferdinand I”. A urcat toate treptele profesionale din cariera didactică ajungând profesor universitar, în 1948.

Din 1950 a lucrat de asemenea în cadrul unui colectiv de cercetare care a funcţionat pe lângă Filiala din Cluj a Academiei Române. A ocupat  mai multe funcţii cu caracter profesional: preşedinte al Societăţii Ştiinţelor Medicale, filiala Cluj (din 1951), decan al Facultăţii de Igienă (pe care a organizat-o), director al clinicilor universitare, şeful Catedrei de Igienă a IMF Cluj.

Între 1945-1947 a fost secretar general în Ministerul Sănătăţii, de unde şi-a dat demisia revenind la Cluj. Din 1949 şi până la moarte a fost director al Filialei Cluj a Institutului de Igienă şi Sănătate Publică.

Careianul Salvator Cupcea a fost concomitent un eminent cercetător ştiinţific şi un talentat dascăl, rezultatele sale de excepţie datorându-se atât înzestrării sale native, cât şi pregătirii multilaterale începute în cadrul a celor două facultăţi pe care le-a urmat şi continuate prin specializarea sa inclusiv în domenii conexe medicinii, precum psihiatria şi antropologia. Pe de altă parte, profesorul Cupcea a fost un om de o vastă cultură, fiind la curent cu progresele care aveau loc în lume în diferite domenii, unele îndepărtate de igienă sau medicină.

În cercetările sale în domeniul igienei sociale şi al epidemiologiei, realizate în calitate de coordonator sau de colaborator al unor echipe de lucru, profesorul Cupcea a pornit întotdeauna de la analiza condiţiilor economice, sociale, ambientale şi culturale ale colectivităţilor umane investigate (din zone industriale, fabrici, sate etc.), înţelegând şi demonstrând rolul acestor elemente în etiologia unor maladii. A studiat silicoza, saturnismul, efectele poluării atmosferei în centrele industriale, efectele ionizării naturale sau artificiale a aerului (inclusiv în unele staţiuni balneoclimaterice sau de pe litoral), efectele clorului în apa de băut asupra organismului etc. La aceste cercetări a participat în primul rând personalul catedrei de igienă şi cel al Institutului de Igienă, dar au fost angrenaţi şi alţi colaboratori din cadrul unităţilor Sanepid, al unor plase medicale, al dispensarelor de intreprinderi. Au fost organizate chiar şi ample anchete medico-sociale realizate pe baza unor chestionare distribuite membrilor colectivităţilor luate în studiu. S-a ajuns astfel ca cercetări cu caracter epidemiologic şi igienic să se înscrie clar în domeniul sociologiei medicale.

Merită amintite şi cercetările profesorului Salvator Cupcea în domeniul antropologiei. El a analizat anumiţi parametri morfologici şi indici corporali ai studenţilor la diferite facultăţi (la acea vreme tinerii se îndreptau spre anumite domenii conform inclinaţiilor lor, nu ca urmare a unor calcule sau întâmplări), evidenţiind diferenţe somatice semnificative între aceştia.

Împreună cu profesorul Aurel Moga, Salvator Cupcea a iniţiat cercetări asupra bolilor cardiovasculare, pe care le-a raportat la regimul de viaţă al subiecţilor (în primul rând la alimentaţie), stabilind cu mai bine de jumătate de secol în urmă  consecinţele consumului excesiv de grăsimi animale în incidenţa cardiopatiilor, având creşterea colesterolului ca factor intermediar.

A publicat peste 100 de de lucrări în domeniul psihologiei, psihiatriei, igienei mintale, igienei generale, biotipologiei şi sănătăţii publice şi a fost membru al mai multor societăţi ştiinţifice din ţară sau străinătate. Cercetările sale, rezultatele obţinute, realităţile socio-economice l-au făcut pe prof . Cupcea să mediteze asupra înţelesului conceptului de sănătate, să se întrebe dacă sănătos înseamnă a nu fi bolnav, dacă nu cumva sănătatea înseamnă mai mult de atât.

A afirmat că pentru a asigura sănătatea unei colectivităţi este necesar nu doar a elimina factorii patogeni, ci şi a adăuga în existenţa oamenilor unii factori pozitivi (factori sanogeni, în terminologia actuală). A mers mai departe, afirmând că medicina este studiul „ecologiei umane”, înţelegând rolul primar al echilibrului dintre organism şi mediu, susţinând că elementul primordial al acestuia din urmă este cel economico-social.

Moartea sa prematură, ]n 1958, survenită în urma unei intervenţii chirurgicale nereuşite, a îndurerat profund lumea medicală clujeană, dar nu numai.

Lasati un comentariu