100 de ani de la moartea lui VASILE LUCACIU
Astăzi se împlinesc 100 de ani de la moartea marelui patriot Vasile Lucaciu, declarat la începutul acestui an, Erou al Națiunii Române.
Vasile Lucaciu, supranumit „Leul din Şişeşti” s-a născut la data de 21 ianuarie 1852 în localitatea Apa din judeţul Satu Mare. A fost preot român greco-catolic, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, deputat în Parlamentul de la Budapesta, deputat în Parlamentul de la Bucureşti, politician, memorandist.
Vasile Lucaciu este una dintre personalităţile poporului român care a rămas mereru în memoria noastră pentru îndârjirea cu care a apărat identitatea noastră naţională şi culturală. Sacrificiile sale pentru această susţinere necondiţionată nu au fost în zadar.
Alături de Avram Iancu, Eroul Naţional al românilor, şi Vasile Lucaciu a fost un vizionar. Despre acest aspect a vorbit Felician Pop la una dintre comemorările din anii trecuți.
,,Despre Vasile Lucaciu vorbim ca despre un om viu deoarece prin sacrificiul său a făcut posibil ca noi să vorbim azi limba română aici. La 18 ani obţinea titlul de doctor în teologie şi istorie fără să fi plagiat….Cu această titulatură, hirotonit ca şi preot greco-catolic ar fi putut trăi o viaţă tihnită de preot paroh, cu salar bun şi familie. Nu a fost cazul lui, nu l-a interesat să îi fie numai lui bine pentru că nu putem fi pe deplin fericiţi dacă ne gândim doar la noi , nu şi la ceilalţi din jurul nostru….Vasile Lucaciu a ieşit la luptă pentru neamul său pentru că a văzut că românii sunt daţi la o parte şi că nu pot vorbi în limba lor în propria lor ţară! Nu i-a fost uşor. Administraţia austro-ungară îl scotea dintr-o temniţă doar pentru a-l băga în alta…Dacă au văzut că nu merge cu ameninţările au încercat să îl cumpere. I s-a propus un post de secretar de stat în Ministerul Culturii de la Budapesta dar el a refuzat spunând că nu se desparte de poporul său. A cerut doar să fie repartizat la o biserică dintr-un sat românesc. Aşa a ajuns la Şişeşti unde a construit o catedrală ce seamănă cu bazilica Sf.Petru din Roma. În 1893 i se intentează un proces răsunător la Satu Mare unde este acuzat de instigare , de şovinism. Încă de pe atunci spunea că el va fi deputat în Parlamentul de la Bucureşti, prevestind astfel cu un sfert de veac înainte Marea Unire. Pentru acel moment al Marii Uniri acest OM şi-a sacrificat întreaga viaţă, şi cea de familie şi libertatea sa.
Pilda cea mai importantă ce se desprinde din acest mod de viaţă a lui Vasile Lucaciu este că NU TREBUIE să abdicăm de la visele noastre curate. Dacă luptăm cu îndârjire pentru ele acestea se vor îndeplini…A avut parte de o primire triumfală la Satu Mare după Marea Unire. Lumea se înghesuia să îi sărute hainele chiar…era un Învingător….Să fiţi mândri că un OM de talia lui Vasile Lucaciu este patronul vostru spiritual. Din păcate facem prea puţin pentru această ţară a noastră şi aşteptăm de la alţii ca să vină să ne rezolve problemele….,,
După declanşarea primului război mondial, Vasile Lucaciu se refugiază în România. Aici a militat intens pentru alierea ţării cu Puterile Antantei, pentru a se putea realiza Reîntregirea României. Tot în acest scop a îndeplinit, trimis de guvernul român, misiuni de prezentare a poziţiei române în privinţa situaţiei inacceptabile a românilor din Transilvania, inclusă în statul austro-ungar. În anul 1918 a fost unul din membrii Consiliului Dirigent al Transilvaniei. La alegerile din 1919 a fost ales deputat în Parlamentul României din partea Partidului Naţional Ţărănesc.
Din motive de sănătate, se reîntoarce la Satu Mare, dorind să părăsească viaţa politică. Însă reprezentanţii locali ai vieţii politice îl conving să candideze şi la alegerile din 1922.
În ziua de 28 noiembrie 1922, după trei luni de suferinţe, se stinge discret din viaţă marele preot, ilustru filosof, publicist şi diplomat Dr. Vasile Lucaciu. I-a fost alături prof.Aurel Coza, cel care avea să devină președintele ASTRA Carei.
Vasile Lucaciu a fost omagiat şi de Academia Română într-o şedinţă organizată în data de 1 Decembrie 1922. Ion I. C. Brătianu a depus, din însărcinarea regelui, pe sicriul patriotului român, insignele ”Marelui Cordon al Ordinului Steaua României”, iar episcopul de Gherla, Dr. Iuliu Hossu, i-a conferit rangul de Vicar episcopal. De la Satu Mare, sicriul a fost transportat la Şişeşti, unde a fost înmormântat alături de soţia sa.
Din cei 70 de ani trăiţi, mai bine de o jumătate de veac a închinat-o cu cea mai adâncă pasiune unui ideal nobil, pentru realizarea căruia nu a ezitat să facă nici un efort material sau spiritual, pentru care şi-a părăsit locurile natale, a stat la închisoare, a desfăşurat o intensă activitate parlamentară, fiind interpretul şi apărătorul năzuinţelor populare româneşti din această regiune.
La 100 de ani de la moartea sa, românii din Transilvania încă luptă pentru obținerea de drepturi egale cu ale minoritarilor dar de această dată aflându-se în țara lor condusă de persoane fără demnitate și iubire de neam. La Satu Mare se află cea mai impunătoare statuie a lui Vasile Lucaciu dar cu 2 săptămâni înainte de marcarea Centenarului morții sale au fost demarate lucrări de construcții în jurul ei. Eroi precum Vasile Lucaciu sau Avram Iancu sau Mihai Viteazul dau și morți fiori dușmanilor poporului român.
Buletin de Carei