Carei. 18 noiembrie 1918 – 18 noiembrie 2022
Administrația Kovacs-Keizer nu marchează datele istorice importante din viața Careiului. Ei se chinuie să șteargă urmele activităților românești din Carei, uitând că sunt plătiți ca demnitari ai statului român.
Astăzi, 18 noiembrie 2022, se împlinesc 104 ani de la adunarea populară a românilor din zona Plăşii Carei în sala mare a primăriei Carei, în cadrul căreia s-au constituit „Consiliul Naţional Român” din Plasa Carei precum şi consiliile naţionale române comunale și s-a proclamat vicariatul naţional român independent. Adică în sala mare care acum este pictată doar cu personalități maghiare. În loc de toleranță și respect reciproc, bună conviețuire, se practică discriminarea și ștergerea datelor importante din istoria locului. Placa comemorativă cu numele delegaților români din Carei pentru Marea Unire de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 a fost interzisă a fi amplasată pe această clădire unde au avut loc alegerile. Primarul evazionist Kovacs nu vrea amplasarea plăcii comemorative la locul ei de drept.
Detalii despre desfăşurarea adunării aflăm de la Viorel Ciubotă, în cartea Vicariatul naţional român Carei, Ed. Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1997, pp.83-85.
„” Poporul intonează imnul naţional român. După intonarea acestuia, convocatorul adunării, arhidiaconul Romulus Marchiş din Carei deschide adunarea invitând-o să aleagă ad-hoc un preşedinte şi doi notari. Sunt aleşi ca preşedinte arhidiaconul Romulus Marchiş iar ca notari Demetriu Coltău şi Ambroziu Nicoară. Constituindu-se adunarea, preşedintele printr-o cuvântare însufleţitoare face cunoscute scopul adunării şi semnificaţia consiliilor naţionale române. După aceasta, adunarea depune jurământul de credinţă faţă de Consiliul Naţional Român Central, textul jurământului fiind citit de preotul Cornel Abrudan din Resighea.
După aceasta se constituie „Consiliul Naţional Român” în felul următor: preşedinte – arhidiaconul Romulus Marchiş, vicepreşedinte – avocatul dr. Cornel Pop, notar – Demetriu Coltău, administratorul băncii ”Bihoreana”, membri: George Mureşan protopop în Moftinu Mic, Alexiu Pop protopop în Sanislău, Andrei Bogdan protopop în Portiţa, Cornel Bogdan preot în Resighea, Ambroziu Nicoară învăţător, Alexandru Săucan casierul sucursalei băncii ”Bihoreana”, Valentin Vanca mecanic şi locuitorii Vasile Mocanu din Dindeşti, Ioan Nylvan din Andrid, Iosif Szabo din Istrău, Iacob Moldovan din Moftinu Mic, Iuliu Pop din Simiclăuş, Ioan Naghi din Tiream, Aurel Boroş din Portiţa, George Lang din Resighea, George F. Indre din Vezendiu, Augustin Pişcorean din Domăneşti. Sanislăul şi Ciumeştiul îşi vor comunica ulterior împuterniciţii.
După aceasta s-au constituit consiliile naţionale române comunale, atât cele locale cât şi cele din imprejurimi; unde constituirea nu a fost realizabilă, constituirea acelora se va comunica ulterior consiliului naţional român de plasă. După aceasta dr. Ilie C. Barbul, preşedintele Consiliului Naţional Român Satu Mare, ţine o cuvântare cuprinzătoare, în care avertizează poporul asupra primejdiei exemplului ”bolşevic”, apoi cere funcţionarilor români sau care vorbesc româneşte în toate ramurile justiţiei şi administraţiei, recomandă a fi sprijinit Kalnay Gyula, secretarul comitelui suprem, pentru a fi numit comisar guvernamental al comitatului în locul comitelui suprem demisionat, care întotdeauna, fără deosebire de naţionalitate, a ascultat cu politeţe toate necazurile poporului.
După aceasta, rostesc cuvântări însufleţitoare preotul Cornel Abrudan din Resighea, învăţătorul – locotenent Ioan Matei, preotul George Mureşan din Moftinu Mic, apoi dr. Cornel Pop vorbeşte, după trei ani şi jumătate de prizonierat în Rusia, despre importanţa revoluţiei şi despre marile cuceriri generate de aceasta şi socotind, pe baza dreptului la revoluţie şi autodeterminare, nedreaptă încorporarea forţată a poporului român sub jurisdicţia episcopiei de Hajdudorog şi ca participant la hotărârea adoptată în adunarea din 13 ale lunii curente ţinută la Satu Mare, care a declarat nulă această episcopie în privinţa poporului român, nerecunoscându-i pe mai departe autoritatea, intezicându-li-se orice contact pe viitor cu episcopia de Hajdudorog, propune proclamarea unui vicariat naţional român independent, subordonat doar Sf. Scaun apostolic de la Roma, pe durata cât se va realiza reîncorporarea la vechile dieceze, având toate privilegiile care se cuvin, pe baza dreptului canonic, locţiitorilor de episcopi pe timpul cât scaunul episcopal e vacant, tuturor celor 46 de parohii româneşti, care au fost smulse din diecezele mamă şi încorporate episcopiei de Hajdudorog ca urmare a falselor intrigi promovate de putredul regim politic trecut; face apel la dragostea şi libertatea guvernului noii republici ungare; care doreşte să garanteze tuturor popoarelor din ţară libertatea religioasă şi libera dezvoltare în spiritul dragostei şi conlucrării paşnice ca şi a comunităţii de simţăminte.
Adunarea populară primeşte această propunere cu un entuziasm de nedescris şi, în acest sens, proclamă vicariatul naţional, român independent, alegând de vicar, în unanimitate, pe arhidiaconul din Carei Romulus Marchiş, căruia îi jură stimă si supunere obligatorie în chestiunile bisericeşti şi confesionale şi indică vicarului nou ales să raporteze aceste hotărâri consiliului de miniştri a republicii ungare şi nunţiaturii apostolice în scopul recunoaşterii legale şi de drept a acestui vicariat; să-l înştiinţeze pe fostul episcop de Hajdudorog şi să emită în această privinţă o circulară către întregul popor şi cler. După cuvintele lui Dumitru Coltău, adunarea pretinde restabilirea limbii române în toate şcolile populare, restabilirea în cadrul gimnaziului local a catedrei de română şi a religiei în limba română care fuseseră suspendate iar în şcolile civile să fie înfiinţate pe seama elevilor români catedră românească.
După aceştia, s-au înscris la cuvânt localnicii Valentin Vanca şi Andrei Ilieş, care şi-au exprimat adeziunea la hotărările adoptate împotriva episcopiei de Hajdudorog, după care arhidiaconul prezident, arată în cuvântul de încheiere, că înfiinţarea gărzilor naţionale române va fi executată de ofiţeri aflaţi în subordinea căpitanului Cornel Savu, cu aportul comandamentului militar din Satu Mare, iar în final, între uralele ce răsunau aduce mulţumiri în mod public, pentru cedarea sălii de consiliu, primarului din localitate, adunarea luând sfârşit, în acordurile imnului românesc, într-o ordine exemplară.
După cum aflăm din surse competente, Consiliul Naţional Român nou înfiinţat nu are alt ţel, decât acele ţeluri pentru realizarea cărora fiecare maghiar trebuie să-şi dea sprijinul, ca fiecare cetăţean maghiar să-şi exercite în mod liber propria credinţă, şă-şi poată folosi limba naţională şi ca cetăţean egal al statului să-şi poată trăi propria-i viaţă culturală, s-o dezvolte, ca în acest fel, pe baza comunităţii de simţăminte, de înţelegere şi iubire cetăţenească, contopindu-se într-un popor fericit, să ducem mai inainte cauza obştească a republicii populare.””
Un alt document,datat 28 noiembrie 1918, sub titlul Credentional, si cuprins în *** Ioan Popescu-Puţuri, Ştefan Pascu (coordonatori principali), 1918 la români-documentele unirii, volumul IX, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989, p. 35., ne ofera date despre deputatii alesi a participa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
“”1918, noiembrie 28 Carăii Mari (cerc electoral). Credenţional dat de colegiul electoral Carăii Mari pentru cinci deputaţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918
Credenţional
Subsemnaţii adeverim, că în cercul electoral al Carăilor Mari din comitatul Sătmar s-au ales azi ca delegaţi ai acestui cerc dnii: Dr. Cornel Pop, advocat, locuitor în Carăii Mari; Corneliu Abrudan, paroh, locuitor în Resighea; Valentin Vanca, maşinist, locuitor în Carăii Mari; F. George Indre, econom-posesor în Vezend; aleşi cu unanimitate.
Drept-ce susnumiţii delegaţi sunt prin aceasta autorizaţi a lua parte cu vot decisive la Marea Adunare Naţională Română ce se va convoca prin Consiliul Central Naţional Român, în numele tuturor românilor din acest cerc electoral şi la alta Mari Adunări Naţionale Române, care eventual o să mai fie convocate în decursul anului acestuia ori în anul următor şi a contribui cu votul lor la deciderea asupra sorţii viitoare a neamului românesc din Transilvania, Ungaria şi Banatul Timişan.
Dat din colegiul electoral al cercului electoral Carăii Mari ţinut în ziua de 28 Noiembrie 1918.
Semnează documentul: Romulus Marchiş, preşedinte; Ştefan Tăşnădan, notar; Aurel Boroş, locuitor în Portiţa; Vasile Moca, locuitor în Dindeşti; Iosif Pop, locuitor în Ciumeşti; Ioan Pop, locuitor în Carăi; Ioan Nilvan, locuitor în Andrid; Iuliu Pop, locuitor în Crasna-Simiclăuş; Ioan Nagy, locuitor în Tiream; Ludovic Tier, locuitor în Vezend; Ioan Raţiu, locuitor în Istrău; Demetriu Pop, locuitor în Sanislău.***
Mulţumim pentru ajutorul oferit în obţinerea imaginilor şi informaţiilor domnului Claudiu Porumbăcean de la Muzeul Judeţean Satu Mare.
ing.Daniela Ciută
preşedinte ASTRA, Despărţământul ,,Aurel Coza,, Carei
.
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr