Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur

Sfinţii Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, prăznuiţi pe 30 ianuarie, sunt cei mai mari învăţători şi păstori ai Bisericii.

Sfinţii se pomenesc însă şi separat, astfel Sfântul Vasile este prăznuit pe 1 ianuarie, Sfântul Grigorie Teologul, pe 25 ianuarie, iar a Sfântul Ioan Gură de Aur, pe 27 ianuarie şi pe 13 noiembrie.

Sfinţii Trei Ierarhi au dus o luptă grea şi neîncetată pentru adevărata înţelegere şi păzirea dreptei credinţe apostolice, cu privire, în special, la dogma Sfintei Treimi, cea mai de seamă taină a credinţei creştine.

Toţi trei, mari Ierarhi ai Bisericii, au folosit amvonul, dar fiecare în felul său

Sfântul Vasile cel Mare a fost păstor al mirenilor, dar şi mare îndrumător al călugărilor. Cele mai vestite cuvântări ale lui, din amvon, sunt tâlcuirile la Cartea Facerii şi tâlcuirile la Cartea Psalmilor. Cât priveşte rânduielile date de el călugărilor, acum 16 veacuri, ele dăinuiesc şi astăzi. Învăţător al mirenilor, Sfântul Vasile i-a chemat pe cei bogaţi să sprijine aşezămintele creştine întemeiate de el pentru ajutorarea săracilor, a bolnavilor, a tuturor celor slabi şi neputincioşi din cetate. De asemenea atât Sfântul Vasile cel Mare, cât şi Sfântul Ioan Gură de Aur s-au străduit să înfrumuseţeze desăvârşind Sfinta Liturghii din timpul lor, lăsând Bisericii Răsăritene cele două Liturghii care le poartă numele şi care se săvârşesc până astăzi.

Orator înnăscut, poet şi mare teolog, Sfântul Grigorie şi-a câştigat renumele de „Cuvântătorul de Dumnezeu”, adică „Teologul”, tălmăcind pe înţelesul oamenilor din timpul său, taina Sfintei Treimi. Chemat la Constantinopol, cetate care căzuse atât de mult în rătăcirea lui Arie, încât nu mai rămăsese în ea decât o singură biserică ortodoxă, biserica Învierii, după cinci ani de cuvântări în această biserică, starea lucrurilor s-a răsturnat şi în toată capitala nu mai era decât o singură biserică a adepţilor lui Arie, toate celelalte redevenind ortodoxe. Pentru aceasta a şi fost ales arhiepiscop al Constantinopolului. Puţini teologi au ajuns la înălţimea şi la adâncimea teologiei lui. Cele mai vestite dintre cuvântările lui sunt Cele cinci Cuvântări Teologice, ţinute de el în biserica Învierii din Constantinopol.

În ceea ce priveşte pe Sfântul Ioan Gură de Aur, acesta a folosit amvonul mai ales pentru învăţarea mirenilor, chemându-i pe toţi, de la cei mai smeriţi, până la cei mai semeţi, la pocăinţă şi la milostenie, îmbărbătându-i şi dojenindu-i, dând ca pildă viaţa sa de nevoinţă, dar şi de dârză bărbăţie. A fost socotit cel mai iscusit predicator pe care l-a avut Biserica. Drept mărturie a cuvântărilor lui, el a lăsat Bisericii Tâlcuirea Evangheliei după Matei şi Tâlcuirea celor 14 Epistole ale Sfântului Apostol Pavel. Tâlcuirile lui sunt o adevărată Evanghelie practică.

Sfinţii Trei Ierarhi au fost mult cinstiţi în toată lumea creştină, dar mai ales în Împărăţia dreptcredincioasă de răsărit, devenind, la sfârşitul veacului al XI-lea şi începutul veacului al XII-lea, motiv de dezbinare între credincioşi, neştiind care e mai mare între ei.

Sfinţii însă n-au răbdat o atare situaţie şi s-au arătat unui arhiereu înţelept, care păstorea în acea vreme cetatea Evhaitelor, anume Ioan, căruia i-au spus: “(…)fă-ne praznic la toţi trei într-o singură zi şi înştiinţează despre aceasta pe creştini, că noi, în faţa lui Dumnezeu, suntem una”.

Astfel, Ioan mitropolitul Evhaitelor a rânduit pomenirea laolaltă a Sfinţilor Trei Ierarhi, la 30 ianuarie, pe vremea împăratului Alexie I Comneanul, adunând, ca într-un singur glas, cele trei chemări ale Ortodoxiei: chemarea călugărească a Sfântului Vasile cel Mare, înalta teologie a Sfântului Grigorie Teologul şi evanghelia practică a Sfântului Ioan Gură de Aur.

Sursa: Basilica.ro

La Multi Ani celor care își sărbătoresc azi onomastica!