Drept la replică nu de la Comisia de cercetare a abuzurilor și petițiilor din Senat ci din partea unui politician
Urmașii românilor persecutați etnic și expulzați în 1940 nu au drepturi egale cu urmașii minoritarilor din România în anul 2023!
În loc să se ocupe de restabilirea egalității în drepturi a urmașilor românilor persecutați etnic și expulzați în 1940 cu urmașii minoritarilor din România, de eliminarea discriminării și inițierea rectificării bugetare care să permită plata indemnizațiilor pentru TOATE categoriile cuprinse în Legea 154/2021, politicianul care conduce Comisia de cercetarea abuzurilor și petițiilor din Senat scrie materiale în care își promovează activitatea de partid.
Pe adresa de redacție a Buletin de Carei a sosit un drept la replică din partea unui senator AUR referitor la un articol scris în data de 22 februarie 2023 și care articol nu are NICIO referire la apartenența politică a vreunui membru din Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Senat.
Să fie atât de mare nevoia de reclamă încât să se treacă peste conținutul unui articol scris în limba română?
Acesta este articolul care a deranjat politicul:
Incompetență sau bătaie de joc la Comisia de Abuzuri din Senat?
Cei care stăpânesc și înțeleg limba română pot remarca că în conținutul articolului nu se face nicio referire la apartenența politică a vreunui membru din Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Senat.
Și totuși, adresa remisă redacției Buletin de Carei este semnată de un senator AUR nu de un membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Senatul României. Cu antet de politician nu de Comisie de cercetare a abuzurilor din Senat. Cu adresă de mail de politician nu de Comisie de cercetare a abuzurilor căreia i-a fost adresată petiția Asociației românilor expulzați în 1940.
Referirile la deontologie din adresa remisă ne duc cu gândul la expresia ,,a vorbi de funie în casa spânzuratului,, pentru că onor Comisia de Cercetare a abuzurilor din Senat a trimis un răspuns Asociației românilor expulzați în 1940, filiala Carei, pe numele unei persoane din Oltenița, Bezdadea Mariana care nu are nicio legătură cu asociația amintită. Nu am primit nici măcar număr de înregistrare la sesizarea noastră așa cum am primit de la comisia de cercetare a abuzurilor din Camera Deputaților.
..
Ce fel de comportament este acesta? Nu are nicio relevanță data trimiterii petiției Asociației românilor refugiați si expulzați în 1940 și nici faptul că există sute de persoane care au mai trimis probabil petiții. Nu știu alții cum sunt dar noi, românii, avem nume și prenume pe care le purtăm cu demnitate din moși strămoși și nu acceptăm să ne fie desconsiderate. O minimă pregătire și un minim bun simț presupune menționarea numelui FIECĂREI persoane cetățean român care trimite o petiție la Comisia de cercetare a abuzurilor din Senat. Nu ne interesează nici apartenența politică a membrilor comisiei de cercetare a abuzurilor din Senat și nici discuțiile sterile cu instituții care nu sunt factori de decizie în eliminarea DISCRIMINĂRII.
Doamna senator care semnează adresa face referire la modul de vot pentru proprogarea termenului de plată în cazul OUG 168 din 2022 dar nu suflă un cuvânt despre faptul că în acest an, la NICIO ședință de guvern, partidul din care face parte și căruia îi face reclamă, nu a avut NICIO inițiativă legislativă pentru o rectificare de buget care să permită plata indemnizațiilor urmașilor românilor persecutați etnic în 1940 așa cum primesc toți urmașii minoritarilor la care se face referire în Legea 154/2021. Nici măcar una care să ateste buna intenție în ce privește eliminarea discriminării la care sunt supuși urmașii românilor persecutați etnic și expulzați în urma aplicării Dictatului de la Viena și a Tratatului de la Craiova.
Pentru conformitate și pentru eliminarea muncii în zadar, Casa națională de Pensii nu este factor decizional în cazul semnalat. Remedierea discriminării se face doar prin rectificare bugetară, prin alocarea de fonduri de către Guvern caselor județene de pensii pentru a se putea acorda acele indemnizații de care beneficiază deja urmașii minoritarilor.
Există o singură modalitate de a ne convinge de buna credință iar aceasta nu e vânarea articolelor din presa independentă, neșantajabilă ci inițiativa legislativă prin care să se opereze rectificarea bugetară prin care și urmașii românilor expulzați în 1940 să beneficieze de indemnizații așa cum beneficiază deja urmașii minoritarilor din România.
Acesta este materialul remis de prof.Rodica Boancă, fără antetul Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor și petițiilor din Senatul României.
Domnia sa nu s-a documentat nici măcar în privința numelui corect al cotidianului careian online pentru că Buletin de Carei este numele corect și nu buletinul de Carei, pagina clonată de ,,prietenii,, noștri care nu suportă dezvăluirile din administrația locală.
Senator Rodica BOANCĂ – CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ NR. 23, IALOMIŢA
Email: rodica.boanca@senat.ro
Către Buletinul de Carei
Referitor la informaţia difuzată privind o presupusă greșeală în legătură cu destinatarul răspunsului la o petiție adresată Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, vă transmitem următorul:
DREPT LA REPLICĂ
Informaţia difuzată de publicația dumneavoastră, potrivit căreia Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României, pe care o prezidez, a transmis unui destinatar greșit un răspuns la o petiție adresată de doamna Daniela Ciută, este contrară realității. În realitate, doamna Daniela Ciută, în calitate de Președinte al Filialei Carei a Asociației românilor refugiați, expulzați și deportați în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, a transmis petiția către Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Corupției şi Petiții, ulterior primirii altor câtorva petiții având același obiect, astfel încât petiția a intrat în dezbatere ca fiind o petiție multiplă. În consecință, dosarul dânsei a fost conexat cu celelalte sesizări, petenții primind răspunsul cu una dintre formulările standard pentru astfel de petiții.
În situația dată, Comisia nu poate face decât demersuri de lege ferenda, respectiv depunere de amendamente la PL-x nr. 43/2023 – proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aflat în dezbatere în cadrul comisiilor de specialitate din cadrul Camerei Deputaților.
Ca prim pas în soluționarea acestei petiții, senatorii membri ai Comisiei au decis că este absolut necesar punctul de vedere al Casei Naționale de Pensii Publice, CNPP fiind instituția care deține evidența, la nivel național, a beneficiarilor acestor drepturi. Soluția a fost adoptată cu votul tuturor membrilor Comisiei prezenți.
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, al cărui senator sunt, a fost singurul partid care a votat contra prorogării termenului și a cerut explicații publice referitoare la Ordonanța de urgență anterior menționată. În ceea ce mă privește, am pregătit și depus amendamente la acest proiect de lege.
În continuare, ulterior primirii răspunsului solicitat, avem în vedere organizarea unei audieri în vederea creării unui dialog cu toate instituțiile implicate, astfel încât drepturile persoanelor persecutate să fie acordate la zi.
În ceea ce privește partidul pe care îl reprezint, dar și în ceea mă privește personal, vom face tot ceea ce ține de noi pentru a se face dreptate în cazurile invocate de dumneavoastră.
Pe de altă parte, difuzarea informațiilor neadevărate, fără a fi efectuată o documentare prealabilă, s-a făcut prin nerespectarea principiului deontologic jurnalistic al verificării informaţiei.
În virtutea dreptului la replică și pentru corecta informare a publicului, vă rugăm să publicați aceste precizări.
Prof. Rodica Boancă,
Senator Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
Președintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Corupției şi Petiții din Senatul României
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr