Pagina principala / Istoric, Stirea Zilei / Ioan Buteanu, fiu al Careiului născut de BunaVestire din anul 1848

Ioan Buteanu, fiu al Careiului născut de BunaVestire din anul 1848

Careiul a fost binecuvântat în anul 1848 de Buna Vestire prin nașterea prepozitului Ioan Buteanu. Se spune în popor că oamenii născuţi în zi de sărbătoare sunt binecuvântaţi. O adevărată binecuvântare pentru limba română şi neamul românesc trăitor pe plaiurile ardelene a fost prepozitul  Ioan Buteanu născut de Bunavestire, pe 25 martie 1848.

Fiu al Careiului, a făcut studiile primare în localitatea natală. Liceul şi studiile teologice le-a urmat la Oradea, absolvindu-le în 1867, respectiv în 1871. Perioada studiilor orădene a însemnat debutul lui Buteanu în viaţa culturală românească. După absolvirea studiilor, alături de cariera de preot, îşi începe prodigioasa activitatea didactică bine reflectată în scrierile sale.

Activitatea preotului şi profesorului Ioan Buteanu se desfăşoară într-o perioadă de restrişte a limbii române pe teritoriul Transilvaniei de astăzi.

Învăţământul românesc în limba română era mereu ostracizat de administraţia austro-ungară a acelor vremuri, şcoala românească de atunci fiind organizată îndeosebi în şcoli confesionale. Fiind o fire conciliantă, Ioan Buteanu face concesii de conjunctură acceptând candidatura pentru Parlamentul de la Budapesta, fiind ales ca deputat de Beiuş în detrimentul kossuthystului Bartha Francisc.

Ca preot a suferit şi eliminarea celor 12 teologi români de la Seminarul romano-catolic din Oradea  din februarie 1912. În 29 mai 1912 a fost prezent la adunarea de protest împotriva alipirii parohiilor greco-catolice româneşti la Episcopia de Hajdudorog.

Activitatea didactică a lui Ioan Buteanu este reflectată de studiile şi articolele pe care le publică atât în presa vremii cât şi în Anuarul liceului beiuşan. Printre acestea enumerăm: Monografia Stâna de Vale, Gramatica limbii române, amândouă publicate în 1887 la Gherla, Sistema divizbilităţii numerilor, apărută la Beiuş în 1901. În Anuarul  liceului din Beiuş publică articolele: Despre u finl şi înjumătăţit (1885/ 1886), Câteva observaţiuni la chestiunea ortografiei (1886/1887), O privire fugitivă asupra institutului nostrum (1889/1900). S-a numărat printre întemeietorii despărţământului „ASTRA” de la Beiuş.

Politica şcolară a statului dualist prin Legea din 1883 şi apoi modificarea ei pe baza articolului 30 din acelaşi an, va determina şi unele schimbări la gimnaziile româneşti care îşi păstrau încă caracterul confesional. Astfel, limba maghiară trebuia să se înveţe în mai mare măsură ca până atunci. “Ca o reacţie imediată la intrarea în vigoare a acestui articol de lege şi a planului de învăţământ modificat, conducerea celor trei şcoli româneşti de tradiţie din Transilvania, din Blaj (înfiinţată în 1754), Beiuş (1828) şi Năsăud (1863) iau iniţiativa convocării unei conferinţe a delegaţilor corpurilor profesorale… Conferinţa va fi convocată la Blaj în zilele de 8 – 11 aprilie 1885… La conferinţă participă alături de directorii celor trei gimnazii Ioan Antonelli de la Blaj, Petru Mihuţiu de la Beiuş şi Ioan Ciocan de la Năsăud şi câte trei profesori de diferite specialităţi pentru a putea discuta cât mai multe probleme prevăzute în program… Reprezentanţii profesorilor prezenţi erau de la Blaj –Ioan German, Alexandru Uilăcan şi Iosif Hossu, de la Beiuş –Teodor Roşu, Ioan Buteanu şi Vasile Leşianu  iar de la Năsăud – Maxim Pop, dr. Paul Tanco şi dr. Artemiu Alessi. Dintre aceştia majoritatea au fost profesori cu renume, cu o bogată activitate didactică, cultural ştiinţifică şi luptători pentru drepturile naţionale… Cu o activitate meritorie şi vastă se va distinge profesorul, Ioan Buteanu de la gimnaziul beiuşan… Poseda o vastă cultură literară şi istorică, calităţi ce au adus liceului un nou avânt…” (Căluşer, Iudita. Un moment semnificativ din relaţiile…  În:  Crisia (Oradea). An. 8, 1978, p. 417.

Ioan Buteanu a trecut la cele veşnice la 24 aprilie 1914, fiind înmormântat la Oradea. Acolo avem certitudinea că s-a păstrat intact mormântul său și nu a fost distrus așa cum s-a petrecut în cazul a două mari personalități culturale dar și protopopi ai Careiului, preoții George Marchiș și Romulus Marchiș. La Carei trebuie păzite până și mormintele românilor de furia dușmanilor.

Daniela Ciută