Pagina principala / Flux Stiri / Statistica oficială a copiilor dispăruți din România în perioada 2002-2026

Statistica oficială a copiilor dispăruți din România în perioada 2002-2026

Deși Poliția raportează 10.149 de sesizări de copii dispăruți în 2025,
admite în scris că nu știe câți dispar în realitate și ce se întâmplă
cu ei.

În 2025 au fost înregistrate 10.149 de sesizări de dispariție a unor minori,  în medie 28 pe zi. În 2010 erau 3.124. Numărul crește în fiecare an din 2014 încoace, iar până la 17 august 2026 ajunsese la 6.720.

Explicația nu este demografică. Copiii de 0 până la 17 ani au scăzut cu 7% între 2010 și 2025, iar adolescenții de 15 până la 17 ani, care dau 77% din sesizări, sunt la fel de numeroși ca acum cincisprezece ani: 670.728 atunci, 669.658 acum. Raportat la populație, sesizările pentru grupa lor au urcat de la 3,0 la 11,6 la mia de adolescenți.
Alertele RO-ALERT emise pentru minori dispăruți au crescut de la 15 în
2022 la 136 în 2025.

CE SPUNE POLIȚIA DESPRE PROPRIILE CIFRE

Că nu sunt copii, ci înregistrări: „statistica prezentată nu reprezintă numărul minorilor, deoarece fiecare sesizare (privind același minor) este înregistrată ca o nouă dispariție”. Câți copii distincți se află în spatele celor 10.149 de sesizări nu s-a comunicat.

Că nu poate stabili restul. Am întrebat, cu răspuns prin da sau nu, dacă aplicația națională „Dispăruți” permite selectarea cazurilor după opt criterii. Răspunsul este afirmativ pentru județ, gen și interval  de vârstă. Pentru celelalte cinci, citez: „răspunsurile sunt negative”. Prin urmare, evidența nu poate stabili statistic câți dintre copiii dispăruți se aflau în grija statului, în cât timp au fost găsiți, în câte cazuri s-a deschis dosar penal, în câte s-a emis RO-ALERT și cu ce rezultat. La întrebarea câți au fost găsiți
decedați, răspunsul a fost „nu deținem informațiile în forma solicitată”.

Ministerul Afacerilor Interne comunicase totuși Parlamentului, în decembrie 2023, că circa 3.287 din cele 7.595 de sesizări din primele 11 luni ale anului priveau copii din sistemul de protecție specială.
Am solicitat de două ori documentul din spatele acelei cifre și nu am primit răspuns.

Refuzul se contrazice și în interiorul lui. Pe 24 august ni s-a comunicat că datele pe județe și pe gen nu sunt deținute „în forma solicitată”. Pe 4 septembrie, aceeași structură a confirmat că evidența permite selectarea după județ și după gen. Datele tot nu au fost transmise, deși în mai 2026 IGPR comunicase altui solicitant un clasament al județelor cu cele mai multe dispariții pentru ultimele 12 luni, preluat atunci de Agerpres, Digi24 și G4Media. Ce refuză instituția nu este așadar o informație inexistentă, ci una pe care a  mai produs-o.

CE URMEAZĂ

Am solicitat Poliției Române un punct de vedere până pe 25 septembrie.
Am adresat cereri Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor  Copilului și Adopție și Departamentului pentru Situații de Urgență, pentru datele pe care IGPR a declarat că nu le poate produce, și am extins cererile către fiecare inspectorat județean de poliție din țară, pentru cifrele pe județe pe care IGPR refuză să le centralizeze.
Solicităm, în paralel, punctele de vedere ale Guvernului și ale autorităților cu atribuții în domeniu.

În funcție de ce primim și de ce refuză să comunice, formulăm sesizările care se impun, inclusiv penale.

Este a doua investigație pe care o facem pe activitatea Poliției.
Prima, pe indicatorii oficiali ai celor 27 de secții din București, a arătat că între 2020 și 2025 sub 5% din soluțiile dosarelor penale au fost trimiteri în judecată:
https://www.patriaprima.org/p/politia-romana-cazuri-nerezolvate

Ștefan-Sebastian Dracopol
Asociația Patria Prima