De câţi bani ai nevoie pentru o plantaţie de cânepă?
Leontina Prodan lucreaza costume populare românesti folosind cânepa de pe plantatia pe care o detine in propria gospodărie. A investit 1.000 de lei in 1.500 mp, proiect pe care nu il consideră o afacere, cât o dorinta de a ne respecta traditiile in conditiile in care in trecut nu exista casă fără o mică plantatie de cânepă.
Leontina Prodan a infiintat la începutul anilor ’90 firma Pif, specializaăa în productia de confectii pentru copii, femei si barbati, promovând conceptul de “imbrăcăminte naturală” si anume imbrăcăminte realizată în întregime din fibre de in, cânepă, bumbac si mătase. Ideea unei plantatii de cânepă in sistem gospodăresc a apărut tot in acea perioadă.
Astfel se face că acum, Leontina Prodan, licentiata in stiinte economice si design vestimentar, detine o cultura de 1.500 mp de cânepă in curtea locuintei sale, din satul Gâlgău Almasului, Sălaj.
“Nu o văd ca pe o afacere, cât mai mult ca pe o dorintă de a ne respecta traditiile. Se spunea in sat că nu esti femeie harnică dacă nu cultivi cânepă. Pentru că dacă nu aveai cânepă nu aveai din ce să iti faci haine. Nu exista casă fără cânepă”, explica Leontina Prodan pentru wall-street.ro.
Antreprenoarea din Sălaj se numără acum printre putinii cultivatori de cânepă rămasi in ţară, după ce înainte de 1989 se cultivau aproximativ 49.000 de hectare de cânepă si 75.000 de hectare de in. Cifrele acestea plasau România pe prima pozitie in Europa la cultura cânepii si a inului, respectiv locul 4 in lume. In prezent, cele două plante tehnice abia dacă acoperă câteva sute de hectare.
integral pe wall-streat.ro
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de Vanca Tiberiu la 31 iulie 2015 - 07:19
Felicitări Leontinei Prodan pentru îndârjita sa luptă de reabilitare a cânepei româneşti, plantă de cultură, resursă textilă ce a îmbrăcat milenii la rând populaţia rurală, plantă scoasă din culturi datorită imbecilităţii parlamentarilor români care în superficialitatea lor n-au făcut distincţie între „Canabis sativa italica” sau cânepa din cultuile tradiţionale româneşti şi „Canabis indica”. Ce din urmă fiind producătoare de substanţe halucinogene în timp ce cânepa româneasca, produce astfel de substanţe, dar în proporţii admisibile pentru a se afla în cultură şi a fi protejată şi încurajată pentru utilitățile sale de plantă textilă.