Povara furtului din biserica ctitorită de Carol I l-a urmărit până în ultima zi a vieţii pe ofiţer

Moartea singurei fiice a lui Carol I şi Elisabeta, în 1874, pe când prinţesa Maria, avea doar patru ani, a determinat cuplul regal să ridice, în amintirea acesteia, o biserică în Buşteni. Oraşul a fost ales de rege pentru panoramele sale unice asupra munţilor şi apropierea de reşedinţa de vară de la Sinaia, Castelul Peleş. Biserica Domnească din Buşteni a fost ridicată din temelie de Carol I şi de regina Elisabeta şi a fost târnosită pe 8 septembrie 1889, la praznicul Naşterii Maicii Domnului, sărbătoare care a şi devenit hramul bisericii. A fost un eveniment de amploare în Buşteni pentru că slujba de sfinţire a fost susţinută „în prezenţa Majestăţii Sale Regelui şi a Alteţei Sale Regale Principele Ferdinand, a Înaltului cler şi a Miniştrilor”, după cum se arată în prima monografie a bisericii, din 1939, scrisă de preotul Virgil Godeanu. Acesta aminteşte faptul că Regele a participat cu mare bucurie la agapa desfăşurată în curtea bisericii, la care au asistat 500-600 de credincioşi şi apoi la „hora ce se întinsese în bătătura prezbiteriului“. Ridicarea bisericii din Buşteni a fost şi un „boom“ pentru staţiune. Luând exemplul familiei regale, români din întreaga ţară s-au stabilit la Buşteni, unde au ridicat case şi vile, un prim pas spre transformarea oraşului în una din cele mai căutate staţiuni din România.

Fiind ctitorită de Regele Carol, biserica a beneficiat de cele mai bune lucrări ale timpului. Catapeteasma este din lemn sculptat şi aurit, comandată şi lucrată la Viena, fiind considerată la acea vreme cea mai frumoasă din ţară. Pe ea au fost aşezate icoane, reprezentând pe cei 12 apostoli, de o valoare inestimabilă, opere ale pictorului Gh. M. Tăttărescu şi a ucenicilor săi. Un alt element interesant care îi conferă un aspect unic, cel puţin în România, îl constituie materialul din care au fost executate atât calota boltei din naos, cât şi cornişele celor patru elemente de structură ale bisericii, sticlă colorată. Vitraliile s-au păstrat intacte până în zilele noastre, în ciuda poziţiei orizontale care le conferă vulnerabilitate în faţa intemperiilor.
integral pe adevarul.ro