Pagina principala / Economic / Cât de tare vor suferi băncile noastre la anul

Cât de tare vor suferi băncile noastre la anul

Anul 2012 marchează începutul unei noi ere în domeniul bancar. Iar şefii de bănci care nu vor înţelege cum s‑au schimbat regulile jocului pot să‑şi facă bagajele şi să plece.

Perspectivele anului viitor nu sunt deloc roz pentru sectorul bancar românesc. Creditele restante se vor înmulţi, preţurile imobiliarelor vor continua să scadă, finanţările de la băncile-mamă se vor sub­ţia şi clienţii buni vor fi păsări rare. În tot acest tablou sumbru există şi o mică luminiţă: în 2012 se va contura un nou model de business bancar, pe bazele căruia unele instituţii de creditare ar putea începe să construiască din nou. Vom asista la apariţia unei noi „civilizaţii a creditului“, după cum a spus un oficial BNR cu ocazia celei de‑a 11-a ediţii a seminarului EU‑COFILE, organizat, la începutul lunii decembrie, la Sinaia, de BNR, ARB şi Alpha Bank. Timp de cinci zile consecutive, bancheri de top din banca centrală, în frunte cu guvernatorul Mugur Isărescu, le‑au explicat ziariştilor din domeniul financiar ce se va întâmpla în 2012 cu economia şi cu băncile. Evenimentul a avut loc simultan cu summitul istoric al Uniunii Europene, un moment care a marcat începutul unor schimbări profunde în politica, economia şi sistemele bancare din statele de pe Bătrânul Continent. La ce să ne aşteptăm?

GOANA DUPĂ CASH. Cea mai arzătoare întrebarea finalului de an 2011 este dacă băncile străine vor începe să retragă bani din Europa de Est pentru a‑şi acoperi găurile din ţările de origine.

Multe voci autorizate – agenţii de rating, firme de consultanţă sau ziare internaţionale – anunţă că fenomenul este iminent. Moody’s a avertizat că riscul ca băncile‑mamă să‑şi reducă operaţiunile din România este tot mai mare. KPMG anticipează că vom asista la retragerea mai multor bănci străine de pe piaţa din România în 2012, deoarece nu au susţinerea băncilor-mamă. În fine, ziarul american „The Wall Street Journal“ (WSJ) a scris în decembrie că băncile europene au început deja să se retragă din Europa de Est, în urma presiunilor de a se concentra pe pieţele autohtone şi de a‑şi conserva resursele limitate, iar situaţia ameninţă să declanşeze o criză a creditelor în regiune. Şi, potrivit unor informaţii din culisele sistemului bancar din România, băncile-mamă ar face deja presiuni asupra preşedinţilor de subsidiare din România să le trimită cât mai mulţi bani pentru acoperirea lipsurilor de acasă. Chiar şi preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că anul 2012 este un an „de risc maxim pentru România“ din cauza posibilităţii de diminuare peste nişte limite suportabile a fluxurilor de capital din bănci. „Eu sper ca băncile – şi nu băncile din România, ci băncile‑mamă – să fie extrem de responsabile“, a spus Traian Băsescu la conferinţa de lansare a Raportului privind Competitivitatea României, eveniment organizat de Camera de Comerţ Americană (AmCham). Ce spun oficialii BNR? Pot băncile străine să retragă oricum şi oricând bani din România? În primul rând nici o bancă nu poate solicita returnarea în avans a creditelor pe termen mediu şi lung acordate clienţilor, fie ei persoane fizice sau juridice. Dar, ceea ce pot face băncile este să nu reînnoiască liniile de credit pe termen scurt pentru companiile din România (cele pentru capital de lucru) sau să nu‑şi reînnoiască portofoliile de titluri de stat. Potrivit datelor BNR, în octombrie 2011, creditele pe termen scurt în valută acordate de bănci companiilor din România se ridicau la suma de 5 miliarde de euro. Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR, spune că băncile din România nu vor face această greşeală pentru că „asta ar însemna să‑şi omoare proprii clienţi“. „Dacă băncile nu vor înţelege că principalul lor activ sunt clienţii, vor dispărea“, a spus Cinteză – o declaraţie dură, preluată de toată presa economică pentru că pune punctul pe „i“ într‑o mare problemă din sistemul bancar românesc: atitudinea greşită a băncilor faţă de clienţii bun‑platnici, care a dus în final la erodarea respectului populaţiei pentru meseria de bancher.

NOI DISPONIBILIZĂRI? Băncile au înfăptuit o nedreptate şi poate o mare greşeală strategică transferând în ultimii doi ani costurile creditelor neperformante asupra clienţilor bun‑platnici, prin majorarea dobânzilor. Mult timp, Banca Naţională a acceptat situaţia, dar recent discursul liderilor BNR s‑a radicalizat. Atât guvernatorul Mugur Isărescu, cât şi Nicolae Cinteză au criticat dur băncile pentru această practică. „Încărcarea costurilor de creditare cu tot felul de cheltuieli ale băncilor, care sunt acoperite printr‑o concurenţă imperfectă a sistemului financiar‑bancar, se va tempera“, a spus Isărescu recent la un forum bancar. Oricum, practica băncilor de a pune povara crizei în spatele clienţilor buni nu putea dura la nesfârşit, şi asta dintr‑un motiv simplu. Împovăraţi cu costuri din ce în ce mai mari, aceştia riscă să ajungă şi ei în dificultate şi astfel banca respectivă se poate trezi în situaţia de a primi, în loc de bani, aproape numai garanţii. „Nu dorim ca băncile să se transforme în agenţii imobiliare“, a mai spus Cinteză, care doreşte noi norme, mult mai relaxate, pentru restructurarea creditelor clienţilor cu restanţe. Asta pentru că singura soluţie de supravieţuire a băncilor în anii ce vor urma este să‑i ajute cum pot pe clienţii de bună-credinţă, şi nu să‑i execute.

sursa money.ro

comentarii