Pagina principala / Eveniment / „Implementarea la nivel național a Convenţiei UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial”

„Implementarea la nivel național a Convenţiei UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial”

 

În perioada 13-17 iunie 2016, în București, la Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, s-a desfășurat seminarul național „Implementarea la nivel național a Convenţiei UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial”, organizat de Ministerul Culturii, în parteneriat cu Centrul Regional pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din Europa de Sud-Est, aflat sub auspiciile UNESCO.

Evenimentul a reunit lectori internaţionali din reţeaua specialiştilor UNESCO în sectorul patrimoniului cultural imaterial – Dr. Naila Ceribasic, consiler educațional în cadrul Institutului de Cercetare în Etnologie  și Folclor din Zagreb, membru în Comitetul Executiv al Consiliului Internațional pentru Muzică Tradițională și Panayiota Andrianopoulou, etnolog, lector UNESCO în Patrimoniu Cultural Imaterial, etnolog în Ministerul Culturii Elen – şi experţi români, specialişti din instituţii cu atribuţii în domeniile patrimoniului cultural imaterial, reprezentanţi ai instituţiilor neguvernamentale şi ai comunităţilor locale. Din regiunea de NV au participat etnomuzicologul și etnocoreologul Zamfir Dejeu, cercetător în cadrul Institutului Arhiva de Folclor a Academiei Române, Cluj-Napoca, specialistul căruia i se datorează înscrierea „feciorescului” pe lista reprezentativă a patrimoniului imaterial al umanității, Natalia Lazar, dr. în etnologie, manager al instituțiilor de cultură din Negrești-Oaș, implicat în identificarea și salvgardarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial din Țara Oașului  și instructorul de dansuri tradiționale Romulus Bucur.

În cadrul seminarului, au fost definite conceptele cheie ale Convenției și noțiunea de patrimoniu cultural imaterial în sine, rolul fiecărui actant în salvgardarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial, implicarea și participarea comunităților vizate la inventarierea și continuarea salvgardării patrimoniului lor cultural imaterial, relația dintre patrimoniu cultural  imaterial și sustenabilitate, consolidarea capacităţii naţionale de implementare a acesteia, contribuirea la revizuirea politicilor culturale, analizarea unor exemple de măsuri de succes în domeniul salvgardării patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional şi internaţional, respectiv pregătirea dosarelor de  nominalizare  pentru cele patru mecanisme internaționale (Lista reprezentativã a patrimoniului cultural imaterial al umanitãţii, Lista patrimoniului cultural imaterial care necesitã salvgardare în regim de urgenţă, Registrul de inventariere și Cooperare și asistență internațională).

Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a fost adoptată în anul 2003,  în   cadrul   Conferinței  Generale  a   Organizației  Națiunilor   Unite  pentru  Educație, Știință  și Cultură (UNESCO), fiind concepută drept un tratat cu caracter juridic obligatoriu, care recunoaşte rolul fundamental al patrimoniului spiritual din interiorul fiecărei culturi, concretizat în: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

Convenția a intrat în vigoare în anul 2006  și a devenit, la scurt timp, una dintre cele mai populare convenții UNESCO, fiind ratificată de două treimi dintre Statele Membre. Odată cu adoptarea Legii nr. 410/2005 privind acceptarea Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris, România devine Stat Parte la Convenția UNESCO 2003, pe care o ratifică un an mai târziu, la 20 ianuarie 2006.

Până în prezent, România are incluse pe Lista reprezentativã a patrimoniului cultural imaterial al umanitãţii următoarele elemente: ritualul Căluşului (depunere dosar: 2002; sesiunea: 2003; nominalizare acceptată 2005), doina (depunere dosar: 2008; sesiunea: 2009; nominalizare acceptată 2009), tehnici legate de ceramica tradiţională de Horezu (depunere dosar: 2011; sesiunea 2012; nominalizare acceptată 2012), colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova (depunere dosar: 2012; sesiunea 2013; nominalizare acceptată 2013) și jocul fecioresc (nominalizare acceptată 2015).

De asemenea, un aspect deosebit de important îl constituie programul Tezaure Umane Vii, titlul onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept creatoare şi transmițătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiționale nealterate.

Până în prezent, în România au fost acordate 43 de titluri onorifice, unul dintre ele aparținând mătușii Floare Finta, la propunerea Casei Orășenești de Cultură Negrești-Oaș și a întregii comunități oșenești care o recunoaște ca și creator popular și promotor al zonei.