Pagina principala / Stiri interne / Obiceiuri și tradiții strămoşeşti de Anul Nou

Obiceiuri și tradiții strămoşeşti de Anul Nou

Românii se distrează în seara de Revelion, dar nu uită de tradițiile și obiceiurile ce promit să le aducă bucurie și prosperitate în noul an. Chiar dacă sunt autohtone sau împrumutate, le respectă, cu speranța că vor face din anul ce urmează unul mai bun. Fiecare țară are obiceurile ei la trecerea dintre ani. Și românii țin cont de anumite cutume și tradiții pe care le-au moștenit din moși-strămoși.

De pe masa de Revelion, pe lângă tradiționalele piftii, sărmăluțe și aromații cozonaci, nu trebuie să lipsească peștele, strugurii și smochinele, ultimele două fiind simbolul abundenței și al bogăției. La miezul nopții, ușile și ferestrele trebuie să fie deschise, pentru ca vechiul an să iasă și cel nou să intre. Cuplurile se sărută sub vâsc, să aibă parte de dragoste tot anul următor. În seara de Anul Nou, este bine să porți haine noi și ceva de culoare roșie.

Plecați prin vecini cu Sorcova

 

 

În ziua de Anul Nou, pe 1 ianuarie, copiii merg cu Sorcova, în special la familie și cunoscuți, cărora le urează sănătate, viață lungă și îmbelșugată. Pe lângă Sorcovă, românii merg cu Plugușorul. Tradiția spune că, în noaptea dintre ani este bine să faci gălăgie pentru a alunga spiritele rele.

Legat de bani, nu trebuie să începi anul cu datorii. Dacă vrei să ai un an prosper, nu trebuie să faci cheltuieli sau să arunci ceva din casă, nici măcar gunoiul. Pe 31 decembrie și de Sfântul Vasile, pe 1 ianuarie, nu ai voie să fii trist sau să plângi, pentru că așa vei fi tot anul. Se spune că starea de spirit pe care o ai în aceste zile te va însoți tot restul anului.

Se mai zice că prima persoană care va veni la tine în casă în ziua de 1 ianuarie îți va influența tot anul. Bărbații poartă noroc, iar femeile, ghinion.

sursa cotidianul.ro