Comemorare Gheza Vida, renumit sculptor român

Veșnica lui pomenire!

Familia artistului, fiica artist plastic Zoe Vida  și ginerele, acad.Marius Porumb, atrage atenția asupra faptului că se încearcă schimbarea naționalității sculptorului Gheza Vida. Acum câteva zile, o echipă a unei televiziuni regionale a intrat în Muzeul Memorial Gheza Vida din centrul vechi din Baia Mare împreună cu viceprimarul municipiului din partea UDMR și cu noul director al Muzeului de Artă pentru a filma o emisiune unde se inocula faptul că Gheza Vida nu ar fi român.

Gheza Vida este autor a numeroase lucrări cu o simbolistică românească aparte.

Primele sale lucrări datează din 1932-1937 (figuri groteşti, ”Muncitor forestier”, ”Ţăranca cu coşul”, ”Cosaşul”, ”Răscoala”, ”Mineri”, ”Horia pe roată”, ”Ţăran la interogatoriu”).

Debutul în arta plastică a avut loc în 1937, la o expoziţie colectivă organizată de societatea nou-înfiinţată a artiştilor băimăreni, unde, prin lucrările expuse – între care ”Minerii”, ”Răscoala”, ”Iobag legat la stâlp” – s-a remarcat ca un artist pe deplin format. Din anul 1948, a început participarea intensă la numeroase expoziţii de artă plastică, personale şi colective, în România, la Baia Mare, Bucureşti şi Cluj.

Din 1958, Vida Gheza şi-a expus arta şi peste hotare, la evenimente importante precum Bienala de la Veneţia (1958, 1976); Expoziţia internaţională de sculptură de la Muzeul ”Rodin” din Paris (1961); Varşovia (1962); Belgrad (1963); Praga (1964); Bologna (1965); Londra (1976); Expoziţia ”Omagiu lui Brâncuşi”, Paris (1976); Berlin (1978). În 1974 la Haga şi Bruxelles, precum şi în 1975, la Copenhaga şi Oslo a avut expoziţii personale, precizează ”Dicţionarul membrilor Academiei Române”.

Dintre numeroasele sale creaţii, se evidenţiază chipurile ţărăneşti, sculpturile inspirate de tradiţiile populare („Dans oşenesc”), de personajele legendare ale pădurii („Fata pădurii”, „Omul nopţii”, „Omul apelor”) sau inspirate de folclorul muncitorilor băieşi („Priculiciul minei”, „Vâlva minei”, „Varvara”), unice în peisajul plastic românesc contemporan.

Alte lucrări memorabile sunt: „Monumentul Ostaşului Român” (1964) de la Carei, „Monumentul de la Moisei” (cioplit în lemn în 1966, înlocuit de o replică în piatră în 1972) şi „Sfatul bătrânilor” (1971) – pentru care artistul a fost distins cu Premiul Comitetului de stat pentru cultură şi artă.

I-au mai fost acordate Premiul de Stat (1953), titlul de Maestru emerit al artei (1957) şi de Artist al poporului (1964).

Vida Gheza a fost vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici (1968, reales în 1973).

A încetat din viaţă la 11 mai 1980.  Centenarul naşterii părintelui Monumentului Ostaşului Român de la Carei a fost marcat de Buletin de Carei printr-o manifestare amplă la care au luat parte sute de careieni. S-au alăturat atunci careienilor şi familia renumitului artist, fiica Zoe vida şi soţul, acad.Marius Porumb. În cadrul aniversării Centenarului la Carei, primarul Kovacs a conferit sculptorului Gheza Vida titlul „Pro Urbe” post mortem, placheta fiind înmânată fiicei artistului, Zoe Vida Porumb. Imagini în articolul ,,Sute de careieni la Centenarul Gheza Vida,,.

http://www.buletindecarei.ro/2013/03/sute-de-careieni-la-centenarul-gheza-vida.html

În cursul anului 2017, familia artistului Gheza Vida a  realizat un bust al acestuia, opera sculptorului Ioan Marchiş, dezvelit la data de 12 mai 2018, la Baia Mare.

Manifestări dedicate aniversării a 110 ani de la nașterea sculptorului român Gheza Vida. Program

Buletin de Carei

.