Pagina principala / Stiri interne / Sărbătoarea Sfântului Ierarh Vasile cel Mare. Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica

Sărbătoarea Sfântului Ierarh Vasile cel Mare. Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica

La Mulți Ani  tuturor  celor ce îşi serbează azi onomastica!

Anul calendaristic începe cu sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare – episcop de Cezareea, unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii  şi, în acelaşi timp, primul ierarh care a întemeiat, pe lânga biserici, spitale şi aziluri pentru săraci.

În tradiţia românilor, Anul Nou, întâmpinat, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeşte Revelion sau Seara Sfântului Vasile. Se spune că în noaptea de Sf. Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.

„De fapt în 1 ianuarie cinstim, în ordinea importanţei, tăierea împrejur cea după trup a Domnului, la opt zile după naştere, apoi ziua Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei şi Anul nou calendaristic, ştiut fiind că Anul nou Bisericesc a început la 1 septembrie”, a declarat, agenţiei Mediafax, părintele Ciprian Apeterei, consilier la Catedrala patriarhală.

Potrivit părintelui, Sfântul Vasile a devenit cel mai bogat între oameni la vârsta de 12 ani, moştenind averea familiei. O atenţie deosebită a acordat Sf. Vasile păturii sărace şi celor oprimaţi, iniţiind nenumărate acte de caritate.

Este primul ierarh care întemeiază, pe lânga biserici, aziluri şi spitale pentru săraci, leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor.

Sfântul Vasile cel Mare a trăit în secolul al IV-lea şi provenea dintr-o familie creştină deosebită: sora, Macrina, şi fratele său, Grigore din Nyssa, au devenit, de asemenea, sfinţi. Sf. Vasile a urmat şcoli în Cezareea, Bizanţ şi Atena, remarcându-se de tânăr prin profunde cunoştinţe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină şi retorică.

Scrierile sale strălucite pun bazele vieţii monahale sistematice, Sf. Vasile fiind considerat părintele monahismului oriental.

În iunie 370, Sfântul Vasile a ajuns episcop al Cezareii. El a depus un efort enorm în organizarea Bisericii, a luptat pentru drepturile clerului, punând mare accent pe temeinica pregătire canonică şi spirituală a preoţilor. Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este Liturghia „Sf. Vasile cel Mare”.

Sf. Vasile a murit în anul 379, când încă nu împlinise 50 de ani, iar la înmormântarea sa au participat mulţime de creştini şi păgani, dovadă a marii sale popularităţi, a mai spus părintele Ciprian Apetrei.

Sf. Vasile e unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari şi e considerat păzitor de duhuri rele, cu mare putere asupra dracilor.

În tradiţia populară, Sfântul Vasile apare şi ca „mare beţiv”, care stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri şi chefuri. De altfel, el s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou.

Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.

Peste 500.000 de români, în majoritate bărbaţi, îşi sărbătoresc onomastica luni, 1 ianuarie, cu ocazia Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Din totalul celor 513.186 de români sărbătoriţi de Sf. Vasile, 435.346 sunt bărbaţi, iar 77.840, femei.

Poartă prenumele Vasilica 74.967 de femei. De asemenea, Suca – 827, Silica – 506, Vasi – 23, Vasilica – 317, Vasilca – 1.200.

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Vasile – 413.983 de persoane. Alte nume derivate, mai des întâlnite sunt:

• Sică – 367,

• Sile – 438,

• Silică – 219,

• Vasi – 131,

• Vasilică – 20.208

Sfântul Ierarh Vasile cel Mare a întocmit una dintre cele mai puternice slujbe de dezlegare, Moliftele Sf. Vasile, care reprezintă o grupare de trei rugăciuni, folosite doar în condiţii speciale, după o pregătire duhovnicească susţinută cu post îndelungat şi rugăciune şi citite numai de slujitorii Bisericii. Sunt rugăciuni adresate credincioşilor tulburaţi sufleteşte şi trupeşte care aduc însă pagubă şi necazuri dacă sunt sunt folosite la întâmplare.

Că lupta cu duhurile necurate nu este o joacă o spune însuşi Mântuitorul Iisus Hristos, „sufletul este osârduitor, iar trupul este neputincios”, care ne aminteşte, de asemenea, într-un cuvânt adresat apostolilor, „acest neam de diavoli nu iese decât cu rugăciune şi cu post”.