Hora Unirii la Carei. Primarul nu a participat la horă dar și-a adus pentru linșaj mediatic consilierul personal fără ținere de minte și agramat
Astăzi, 24 ianuarie 2026, la Carei s-a marcat Unirea Principatelor Române la Monumentul Ostașului Român. Manifestarea a debutat cu intonarea Imnului de Stat al României.
Au urmat apoi rugăciuni de binecuvântare rostite de un sobor de preoți format din protopopul ortodox Florian Mocanu și protopopul greco-catolic Lucian Cociorva, preoții ortodocși Ilie Popa și Claudiu Pașca.
Despre semnificația zilei de 24 ianuarie în istoria poporului român a dat citire unui material Bogdan Georgescu. Nicio oficialitate locală prezentă nu a luat cuvântul.
Au urmat depuneri de coroane de flori din partea Primăriei Carei, a subunităților MAI, a partidelor PNL și PSD, a asociațiilor ASTRA Despărțământul Aurel Coza Carei, Unirea 2009, Societatea Avram Iancu și Rezervistul Militar. AUR, PMP și USR nu mai participă la Carei la sărbători naționale iar cei din Forța Dreptei s-au reîntors la PNL.
GALERIE FOTO
O poezie avându-l ca autor pe protopopul greco-catolic careian George Marchiș, Un Glas peste Carpați, a fost recitată de Daniela Ciută, președinta ASTRA Despărțământul Aurel Coza Carei, spre disperarea conducerii UDMR și a valetului acestora.
Poezia a fost scrisă de preotul careian greco-catolic George Marchiș în semn de mare bucurie pentru Unirea Principatelor din 24 ianuarie 1859. Trimis la Iași, manuscrisul cu poezia a fost interceptat la granița austro-ungară și ca urmare preotul a fost sancționat cu scoaterea sa din învățământ. Cunoscut luptător pentru drepturile românilor din această parte a ţării, George Marchiș (1836-1884) a fost şi un bun poet. Mormântul său din Carei, unde a fost mai apoi înhumat și fiul său protopopul Romulus Marchiș, a fost distrus.
Manifestarea de la Carei dedicată Unirii Principatelor a continuat cu Hora Unirii. La horă a participat și stegarul din Marna Nouă, cu steagul moților, cel care a fost amendat la Ziua Armatei de jandarmii convocați de premierul Bolojan.
Cei prezenți s-au prins în Hora Unirii, nu și primarul Monica Giurgiu Kovacs care s-a retras chiar înainte de începerea ei, la fel cum proceda și fostul primar evazionist Kovacs în ultimii ani de mandat.
Primarul din Carei nu pierde niciun prilej pentru a desconsidera evenimentele naționale, de remarcat lipsa oricărui anunț pe pagina oficială a primăriei pentru 24 Ianuarie așa cum au procedat toate primăriile localităților din județ și din țară. Mai mult, plătește din banii careienilor un consilier personal doar pentru a linșa mediatic românii cu atitudine. Astăzi a deranjat rugămintea de a se afla locul mormântului distrus al protopopului Geroge Marchiș precum și poezia acestuia dedicată Unirii Principatelor.
Incapabilă să țină un discurs la evenimentele de la Monumentul Ostașului Român, Monica Giurgiu-Kovacs îl plătește pe Szasz Lorand pentru a-și exprima frustrările și furia împotriva românilor cu atitudine și independenți financiar. Doar că și-a ales un consilier analfabet funcțional, fără niciun discurs, agramat și chiar fără ținere de minte. Nu a fost capabil nici măcar să rețină numele asociațiilor care au depus coroane de flori și nici nu l-a dus capul să ceară de la Bogdan Georgescu lista pe care era menționată și asociațiunea ASTRA Despărțământul Aurel Coza Carei.
De ce ați plecat de la Hora Unirii doamna primar?! Careienii vă așteptau la horă….
.
Buletin de Carei,
portal românesc de știri, cu administratori amenințați cu moartea pe rețelele sociale
-
Buletin de Carei se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet.
-
Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa. Contactați-ne: AICI
Un glas de peste Carpaţi
Cum saltă păsărica din ram în ram voioasă,
Şi vesel ciripeşte, şi zboară-n sus şi-n jos,
Când dulcea primăvară cu faţa sa frumoasă
Apare, coperită cu văl de flori pompos:
Aşa inima-mi saltă de-o dulce bucurie
Şi frageda mea liră resună-n vesel cânt
La-a voastră fericire, ce astăzi vi se îmbie
La mândra primăvară pe-al vostru scump pământ.
Şi cum să nu mă bucur şi eu şi-orice Român,
O fraţi de-acelaşi sânge! Ai Romei strănepoţi!
Şi cum să nu sălteze a mea inimă-n sân,
Şi cum să nu esalte voioşi Românii toţi:
Când orizontul vostru de nori acoperit
De-odată înseninează şi-n loc de nori apare
Pe el cu voioşie un soare strălucit,
De-a cărui raze calde fuge-orice supărare!
A soartei vitregie putu să ne dezbine
Să fim trupeşte seculi de-olaltă depărtaţi,
Dar inimile noastre şi sângele din vine
Nu sunt supuse soartei: noi v-am rămas tot fraţi;
Căci sângele în apă nicicând nu se preface,
Iar cel român ce-i sânge măreţ de Semizeu,
Orice fatalitate, orice rău să-l atace,
El nu degenerează…o ştie Dumnezeu!…
De seculi noi gemut-am şi gemem tot mereu
Sub jugul soartei crude, ce, vai! Ne-a rupt de voi!
Dar să pierim cu totul n-a vrut nici Dumnezeu,
Şi n-au putut să facă păţitele nevoi; –
Ma lunga suferinţă şi grelele necazuri!
Ne fuseră chiar şcoală;…în ea ne-am învăţat
A crede, că Românul în a furtunei valuri
Nu poate să apună, ca cel ce-a disperat.
Chiar vitrega-ne soartă şi cruda asuprire,
Ce-a noastră existenţă atât ameninţară
Ne garantează o viaţă, dulce fericire,
Pe care vom gusta-o, sperăm, cu timpul iară; –
Sub multele necazuri, ce noi le suferirăm,
Oricare altă gintă demult s-ar fi surpat, –
Iar noi cu toate acestea sperând mereu trăirăm, –
Şi asta e virtute, …că nu am disperat! –
De-aceea triumful vostru, triumful libertăţii,
Ce v-a creat o viaţă, o soartă fericită, –
Trimful confraţirei, triumful dreptăţii
Nespusa bucurie în noi de-aceea escita. –
Deci vă urăm din inimi o dulce fericire
În seculi durătoare, iubiţilor confraţi!
Ci-n zilele plăcerii voioşi de mulţumire
Pe cei cu voi de-un sânge… ah!, nu … să nu-i uitaţi!!!
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei