Comemorare la Carei: Toma Șorban de Cernești la 145 de ani de la trecerea la cele veșnice
• publicat la: 28 ianuarie 2026
Astăzi, 28 ianuarie 2026, îl comemorăm pe Toma Șorban de Cernești, paroh român greco-catolic și astrist, la 145 de ani de la trecerea sa la cele veșnice.

A absolvit teologia la Ungvar. Între 1825-1829 a fost notar la Hurezu Mare.
În 1 august 1829 a fost hirotonit, funcţionând în parohia Hurezu Mare până în 1833. Din martie 1833, timp de 12 ani a fost paroh la Tiream.
Din noiembrie 1845 trece ca paroh la Carei, fiind multă vreme arhidiacon al părţilor sătmărene. S-a remarcat ca unul dintre primii membri sătmăreni ai ASTRA.
A iniţiat numeroase acţiuni de ajutorare a studenţilor români de la Academia de Drept din Oradea. A sprijinit emanciparea şcolară a românilor sătmăreni. S-a numărat printre semnatarii protestului adresat de intelectualitatea sătmăreană comitetului suprem în ceea ce priveşte reprezentarea proporţională a românilor în cadrul organelor comitatense.
A fost asesor consistorial, inspector al şcolilor vernaculare, preot jubiliar. Pentru meritele sale deosebite a fost răsplătit cu ordinul „Crucea de Aur”, primit cu ocazia Centenarului Episcopiei Unite Oradea, în 1877.
În anul 1879, revista „Familia” a relatat sărbătorirea lui Toma Şorban la Carei în articolul „Un jubileu în Sătmar” (XV, Nr. 65, p. 430).
A trecut la cel veşnice în 28 ianuarie 1881. Este înmormântat la Carei, la slujba de înmormântare fiind prezenţi, printre alţii, Iustin Popfiu, Gavril Lazăr şi Vasile Vankay.
În veci pomenirea lui!
…
Careiul a fost din cele mai vechi timpuri un focar de cultură. Numai bunul Dumnezeu știe prin ce suferințe au trecut românii și cu ce preț au reușit să păstreze cultura românească în perioada de ocupație maghiară când limba română era interzisă. Chiar și în prezent la Carei ni se contestă dreptul de a face afirmații despre istoria locală din perioada când românii erau sub ocupație maghiară. Numeroase personalități careiene românești au fost apreciate chiar la nivel național sau mondial dar din păcate, în Carei nu au plăci comemorative sau busturi decât prea puține. Lipsește menționarea lor până și din istoricul localității noastre prezentat de actuala administrație din a cărei conducere nu face parte niciun român.
Se lansează cărți despre suferințele altor minoritari dar despre suferințele românilor nu mulți au curaj să vorbească. La lecțiile despre respect și toleranță ar trebui înscriși în primul rând minoritarii care discriminează românii.
Românii au dovedit tărie de caracter și curaj de-a lungul veacurilor de asuprire și au făcut chiar sacrificiul suprem când a fost vorba de apărat identitatea românească.
Numeroasele personalități românești locale dovedesc că totul e posibil atunci când vrei să păstrezi intactă moștenirea milenară de la strămoși.
Daniela Ciută,
președinte ASTRA Despărțământul ,,Aurel Coza,, Carei