Pagina principala / Editorial / Ziua maghiarilor şi pompierii

Ziua maghiarilor şi pompierii

Ziua maghiarilor

Pentru că am participat ca spectator la depunerea de coroane şi la spectacolul din 15 martie, îmi permit să îi felicit pe cei care au avut ideea ca, după foarte mulţi ani, din 1990 mai exact, să se vorbească şi româneşte şi să fie invitaţi şi reprezentanţii altor partide decât UDMR, la festivitate. E un eveniment remarcabil, dar el poate deveni egal cu zero, dacă nu va fi continuat.

În 1990, în euforia de după cele petrecute în 1989, românii şi maghiarii au fost fericiţi împreună în 15 martie. La Carei, spectacolul dedicat sărbătorii maghiarilor a fost unul special: cocarde în pieptul participanţilor în culorile celor două steaguri, românesc şi maghiar, discursuri europene, atenţie în 1990!, care prefigurau o normalitate până atunci inexistentă. Ce a urmat se ştie, iar românii şi maghiarii s-au îndepărtat iremediabil.

Ei bine, tocmai din această cauză, pasul din 15 martie trebuie continuat. E nevoie ca edilii să participe cu aceeaşi plăcere sau măcar cu acelaşi elan şi la sărbătorile  din la 1 decembrie sau 25 octombrie. Pentru că numai aşa vom putea ajunge să nu mai facem distincţii între caracterul etnic al sărbătorilor, încă pregnant. În ideea că suntem o comunitate şi ar trebui să ne bucurăm, împreună, atâta vreme cât traim împreună.

În aceeaşi ordine de idei, colaborarea şi normalitatea dintre partidele careiene, vizibilă în timpul depunerilor de coroane, sau de la dineul, care a încheiat seara, ar trebui să se mute şi în sala de şedinţe a Consiliului Local, evident în folosul comunităţii. A Careiului.

Pompierii

Comentariile de pe forumul www.buletindecarei.ro s-au înverşunat în ceea ce priveşte prestaţia pompierilor din timpul incendiului de la fosta fabrică de tutun. Cum numeroşi amici şi chiar prieteni de-ai mei sunt pompieri, iar strict profesional, colaborarea cu instituţia careiană a fost dintre cele mai bune, sunt nevoit să fac precizări.

Realatarea evenimentelor nu a avut scopul de a ironiza sau de a pune într-o lumină nefavorabilă pompierii careieni. Nu puteam ascunde, însă, dificultăţile vizibile pe care le-au avut în timpul incendiului. Acestea au fost cauzate de dotările proaste, de starea hidranţilor şi lipsa de presiune  a apei. Apoi, fapt grav şi neloial, pompierii au preferat să alimenteze în oraş, pentru că la hifranţii stradali nu există contorizare, în timp ce hidrantul din unitatea lor e dotat cu un asemenea instrument, iar cea ce indică se achită de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare şi nu de Primărie, cum foarte probabil se va întâmpla cu apa folosită de la hidranţii stradali.

Paul Sarvadi