Pagina principala / Economic / FMI îl urechează pe Emil Boc: „Mare lucru nu s-a făcut”

FMI îl urechează pe Emil Boc: „Mare lucru nu s-a făcut”

Reprezentantul României la FMI spune că anul acesta Guvernul nu a făcut mare lucru în ceea ce priveşte reformele economice stabilite cu Fondul şi că reducerea bugetului de salarii al bugetarilor asumată de Executiv nu este negociabilă

Oficialii FMI s-au săturat de promisiunile Guvernului Boc şi vor să vadă şi reforme economice concrete, măcar acum, la un an de la semnarea acordului de 12,95 miliarde de euro. Vizita oficială a Fondului în România, care începe astăzi, ar putea fi cea mai dificilă dintre toate celelalte de până acum pentru oficialii români. Cea mai mare miză este în continuare reducerea facturii sociale, respectiv a bugetelor alocate de stat pentru asigurările sociale şi pentru salariile bugetarilor.

„Mare lucru nu s-a făcut în trimestrul I. A fost aprobată legea responsabilităţii fiscale, însă aceasta nu creează efecte imediate. Rămâne ca din trimestrul II şi până în trimestrul IV să fie pus accentul pe aplicarea unor măsuri concrete de reducere a cheltuielilor publice”, a declarat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, în cadrul unui interviu .

„E un decalaj mare între vorbe şi fapte”

Oficialul Fondului a precizat că este convins că se va ajunge, împreună cu Guvernul, la o serie de măsuri concrete, însă, a subliniat el, „problema va rămâne implementarea, pentru că deja avem un decalaj mare între vorbe şi fapte”. Tănăsescu a evitat să precizeze despre ce fel de măsuri este vorba. Economiştii spun însă că nu este nicio surpriză: într-un fel sau altul, banii daţi pe salariile bugetarilor şi pe asistenţa socială trebuie să fie reduşi, pentru a lăsa loc investiţiilor.

„La nivelul lunii martie, cred că România a respectat ţinta cantitativă de deficit. Mi-e teamă însă că acest criteriu a fost respectat fie prin amânarea plăţilor, prin arierate, fie prin renunţarea la anumite investiţii”, a declarat  Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank. El a precizat că, după părerea lui, negocierile care încep astăzi sunt cele mai dificile de până acum, pentru că Guvernul nu mai are nicio scuză

Cheltuim mai mult, deşi avem mai puţin

Punctul central al negocierilor dintre oficialii FMI şi cei români ar putea fi deficitul bugetar, stabilit la 5,9% din PIB. Pentru că Fondul a anunţat că în loc de o creştere economică de 1,3% din PIB anul acesta România va avea una de doar 0,8%, ar putea fi nevoie ca Guvernul să taie şi mai mult din cheltuieli. „Din execuţia bugetară pe primele două luni reiese ceva foarte grav: veniturile scad, dar cheltuielile cresc. O creştere economică mai mică decât cea estimată iniţial înseamnă că trebuie reduse cheltuielile şi mai mult. Simplu spus, pentru că până acum nu am tăiat cât trebuia şi cum trebuia, de acum încolo va trebui să tăiem şi mai mult”, subliniază Dumitru.

În cifre, situaţia pare dezastruoasă: statul nu are niciun ban pentru investiţii. În primele două luni, statul a avut venituri de 25,2 miliarde de lei. Cheltuielile cu salariile, 7,84 miliarde de lei, cu bunurile şi serviciile, 3,8 miliarde de lei, cu asistenţa socială, 11,68 miliarde de lei, şi cu subvenţiile, de 1,9 miliarde de lei, sunt deja mai mari cu câteva milioane de euro decât veniturile. Dacă statul ar fi obligat să cheltuiască numai cât are, nu numai că nu ar rămâne niciun ban pentru investiţii, ci ar mai trebui nişte bani pentru a plăti pensiile şi salariile.

„Esenţa mesajului pe care îl aduce Fondul este obligaţia Guvernului de a reduce ponderea cheltuielilor cu personalul în PIB. Atingerea ţintei de 8,7% din PIB nu este negociabilă, trebuie îndeplinită, iar pentru aceasta este nevoie de măsuri accelerate”, a explicat Tănăsescu. Reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile în PIB cu 0,7%, de la 9,4% la 8,7%, înseamnă că bugetul de salarii din 2010 trebuie să fie cu un miliard de euro mai mic decât cel din 2009. Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a anunţat recent că din decembrie 2008 şi până acum au fost concediaţi peste 36.000 de bugetari. Astfel, pentru fiecare 10 angajaţi daţi afară din mediul privat, statul a renunţat numai la unul.

sursa  gandul.ro