Raportul Comisiei Europene

• publicat la: 19 July 2012
Raportul Comisiei Europene

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, consideră că raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare este unul obiectiv şi care reflectă parcursul Justiţiei în cei cinci ani de la data aderării României la Uniunea Europeană, cu evoluţiile sale pozitive, dar şi cu disfuncţionalităţile sale.

Raportul indică o serie de aspecte critice serioase privind funcţionarea Justiţiei în timpul în care Traian Băsescu a fost preşedintele României.

Conform statisticilor publicate în raport, în februarie 2012, 67% din români considerau că fenomenul corupţiei a crescut în ultimii trei ani. Aceste concluzii reprezintă un eşec al guvernărilor Traian Băsescu şi al „cruciadei împotriva corupţiei” duse în perioada mandatelor sale ca preşedinte.

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a dispus organizarea unui grup de lucru în cadrul ministerului care să analizeze în detaliu raportul prezentat de Comisia Europeană.

Ulterior, în cadrul unei comisii inter-instituţionale care va cuprinde ministerele Justiţiei, Administraţiei şi Internelor, Finanţelor, Afacerilor Europene şi cel de Externe, precum şi Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul General, Direcţia  Naţională Anticorupţie şi Agenţia Naţională de Integritate, va fi elaborat un plan de măsuri pentru aplicarea recomandărilor formulate de Comisie.

Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare menţionează o serie de aspecte pozitive legate de asumarea Strategiei Naţionale Anti-corupţie de către noul Guvern şi începerea aplicării sale. De asemenea, în raport sunt menţionate declaraţii politice care arată susţinerea Strategiei, adoptarea recentă de către Parlament a Codului de procedură civilă, modelul Direcţiei Generale Anticorupţie, care ar trebui aplicat şi în cadrul altor instituţii, precum şi înfiinţarea unei unităţi de integritate la ANAF.

De asemenea, raportul menţionează şi o serie de aspecte negative: Strategia Anticorupţie 2008-2010 a eşuat să ofere impactul dorit, activităţi cuprinzătoare anticorupţie nu au fost încă adoptate în domenii precum taxarea, vămile sau aprobările de construcţii la nivelul administraţiilor locale, indicatori cheie de eficienţă, ca de exemplu diferenţele privind gradul de încărcare cu dosare, nu s-au ameliorat din 2007 până în prezent, disfuncţionalităţi ce ţin de competenţele CSM şi modul în care membrii CSM îşi asumă responsabilităţile, sau lipsa unităţii cazuisticii instanţelor judecătoreşti, o problemă ce trebuie tratată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; legislativ această ultimă problemă este pe cale de a fi rezolvată prin noul Cod de procedură civilă, care va intra în vigoare la 1 septembrie 2012.

Referitor la nominalizarea candidaţilor pentru posturile de Procuror General şi Procuror Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Titus Corlăţean precizează că actuala procedură va fi respectată, iar criteriile prevăzute în Legea 303/2004 referitoare la exigenţele legate de profesionalism, integritate şi independenţă vor fi singurele avute în vedere la momentul nominalizării candidaţilor.

Lasati un comentariu