Andras Schiff: Nu voi mai pune piciorul în Ungaria
Andras Schiff, unul dintre cei mai mari pianiști ai lumii, a susținut, sâmbătă, un concert cu ocazia împlinirii a 60 de ani. Cu puțin înainte de spectacol, Schiff a explicat pentru BBC de ce concertul are loc la Londra și nu în Ungaria, țara sa natală.
Despre Andras Schiff se spune că este cel mai important muzician pe care l-a produs Ungaria de la Bela Bartok și Zoltan Kodaly, în prima jumătate a secolului XX. Însă ceva s-a rupt între el și țara sa, scrie BBC.
”Din nefericire, în Ungaria lucrurile nu arată prea bine, pentru a o spune elegant. Sunt un mare opozant al situației politice de acolo”, spune Schiff, intervievat în studiourile BBC.
El este un critic fervent al guvernului de centru-dreapta al lui Viktor Orban și al relației acestuia cu al treilea cel mai important partid din Ungaria, formațiunea xenofobă și antisemită Jobbik, ”Mișcarea pentru o Ungarie mai bună”.
”Nu doar guvernul mă neliniștește. Oamenii ma neliniștesc. Nu toți. Există foarte puțin curaj civic. Oamenilor le e frică să vorbească.” Schiff amintește de recentul episod al dezvelirii unei statui a amiralului Miklos Horthy, liderul Ungariei în perioada celui de Al Doilea Război Mondial. Nu a fost un om de stat, ci un criminal, responsabil pentru legile împotriva evreilor, pentru coordonarea deportării a jumătate de milion de evrei în lagărele naziste ale morții. A ridica un monument în memoria acestui om este abject, consideră Andras Schiff.
”Patriotii” unguri vor să-i ”taie mâinile” celui mai mare pianist ungur
”Cât despre întrebarea dumneavoastră de ce nu țin concertul în Ungaria, pot spune că nici nu voi mai pune piciorul în Ungaria, nici măcar ca persoana privată”, spune Schiff.
”Am fost amenințat că, dacă ma întorc în Ungaria ei îmi vor tăia ambele mâini. Nu vreau sa risc o agresiune fizică și mentală”, spune pianistul.
Acei ”ei” sunt oamenii fără nume și fără chip de pe internet, spune Schiff, care adaugă ca nu ii urăște. ”Ei nu înțeleg. Acesta este secolul XXI și aceasta este Europa. Ei se întorc în timp, in cel mai întunecat Ev Mediu.”
Să comiți crime abjecte și apoi să asculți Beethoven
Andras Schiff spune că nu ar cânta în Ungaria nici dacă amenințările la adresa sa ar înceta. Arta și politicul nu pot fi despărțite. Audienta contează pentru interpreți. Schiff nu întelege cum marii lideri naziști puteau comite crime înfiorătoare și, în momentul următor, puteau ”asculta cvartete de coarde interpretând Beethoven și puteau plânge că niște copii”.
Episodul dezvelirii bustului lui Horthy în biserica calvină a lui Lorant Hegedus Jr., ”un antisemit incurabil”, la care a participat și Marton Gyongyosi, parlamentar din partea Jobbik, după cum spune Andras Schiff, l-a determinat pe pianist să scrie un articol de opinie extrem de dur, publicat de cotidianul britanic The Guardian.
”Cât de șocant este ca o mare parte dintre unguri să ingnore faptele comise de Horthy. Pentru ei nu este vorba decât despre exercitarea dreptului la liberă exprimare: dacă cineva dorește să ridice în bserica sa, în grădină sau în magazie un monument al lui Horthy sau Ferenc Szalasi (liderul partidului Crucilor cu Săgeți, pro-nazist, și sef al statului în 1944-1945), aceasta este considerată o chestiune privată. Unii susțin că bustul lui Horthy de pe treptele bisericii este proprietate privată”, scrie Andras Schiff.
Ungaria are toate motivele să fie îngrijorată de imaginea sa în afară
”Antal Rogan, purtător de cuvânt al Fidesz, este îngrijorat de reputația negativă pe care Ungaria o are în străinătate. Are toate motivele să fie îngrijorat, pentru că țara este responsabilă pentru unele dintre cele mai negative știri ce vin din UE. Haideți să recunoaștem: nu sunt statui ale lui Hitler în Germania, iar în Austria acest lucru este interzis prin constituție. Acelasi lucru și pentru Mussolini în Italia, Petain în Franța și Ion Antonescui in România sau pentru Josef Tiso în Slovacia. Nimeni dintre ei nu este comemorat și proslăvit.
E adevărat că au existat și oameni care au protestat împotriva dezvelirii statuii, mulți dintre ei purtând steaua galbenă. Merită admirație pentru curajul lor. Doar dacă ar fi fost mai mulți. Membrii congregației calvine și cei din mulțimea adunata le-au spus să se ducă în Israel, la Bruxelles sau în Dunăre, o trimitere la evenimentele din 1944-45, când oamenii Crucii cu Săgeți au împușcat câteva mii de evrei și i-au aruncat în Dunărea înghețată”, scrie Andras Schiff.
”Istoria nu poate fi ștearsă și nici uitată. A descoperi și a înțelege trecutul nu este doar datoria guvernelor și a partidelor politice, ci si a oamenilor, a întregii națiuni. Trebuie să îl infrutam impreună – chiar dacă nu este plăcut – și să învățăm din trecut. Ungurii nu au trecut înca prin acest proces”, mai scrie Schiff in The Guardian.
La 80 de ani poți interpreta minunat Mozart
Cel mai mare muzician ungur de la Bela Bartok încoace rămâne la Londra. Schiff spune ca a așteptat până la 50 de ani ca să interpreteze sonatele lui Beethoven și că a trecut la ultima compoziție pentru pian a lui Beethoven abia după ce a interpretat 20 de cicluri complete ale sonatelor. ”Unele compoziții sunt profund filozofice și metafizice. Nu-i înțeleg pe pianistii care au 20 de ani și interpretează imediat această piesă. Nu poate fi ceva serios”, spune Schiff, care amintește și de aforismul pianistului austriac Artur Schnabel, care spunea că sonatele lui Mozart sunt ”prea ușoare pentru copii și prea dificile pentru adulți”. ”Când ai 80 de ani, poti interpreta minunat Mozart, pentru că te întorci la copilărie cu înțelepciunea unui om în vârstă”, spune Schiff.
sursa cotidianul.ro
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de petofi la 24 decembrie 2013 - 14:32
nici macar noi maghiarii nu putem nega crimele comise de horty impotriva romanilor din ardeal.nimeni nu sia-cerut scuze si nici despagubiri nu au primit asa cum noi am primit pentru deportarile in rusia .
multumim armatei romane care a dat de mancare flamanzilor din budapesta pe vremea lui bela kuhn!
felicitari lui andras schiff pentru curajul de a spune adevarul!
de huszar la 24 decembrie 2013 - 15:25
si jobik cu atitudinea lor impotriva evreilor???
de Horia Mărieș la 24 decembrie 2013 - 15:58
@de ZSOLTI la 24 December 2013 – 13:32
Iar pui íntrebãri cretine, dar n-am eu timp sã-ti rãspund si sã-ti scriu despre cele 1000 de deosebiri.
Dar poate-ti scrie @emil, mãcar 100 de deosebiri.
de emil la 25 decembrie 2013 - 01:37
zsoli dobas
sunt mai multe deosebiri. una e legata de gradul militar. regele mihai a fost mareșal, horthy doar amiral, ce e drept, cam fără flota în perioada 1918-1940. horthycultorul a vrut sa ocupe teritorii care nu erau locuite majoritar de unguri, adică neunguresti, regele mihai a patronat încercarea de recuperare a unor teritorii locuite în majoritate de romani, adică românești, smulse de puteri străine (URSS, Ungaria și Bulgaria). mai sunt și altele. horticultorul nu a organizat ieșirea tarii sale din războiul alături de Germania, în timp ce Mihai a făcut-o. horticultorul nu a fost decorat de Stalin, Mihai a fost (și nu cu o decorație de duzina), horthy a patronat masacre in teritoriile romanesti ocupate, ceea ce nu se poate spune despre Mihai. In schimb, Mihai a patronat introducerea sistemului sovietic in Romania, ceea ce horticultorul nu a facut in Ungaria. Si mai sunt, dar nu sunt obligat sa dau toate detaliile unor ungaristi care oricum nu tin seama de ele. Ei stiu doar ce le spune ungarina injectata: Ungaria mare.
de ZSOLTI la 25 decembrie 2013 - 09:27
eu vorbesc de crime si holocaust de oameni ucisi progromuri cum se explica faptul ca in romania au fost cele mai mari progromuri dupa germania vezi muzeul holocaust de sua
de Margit la 25 decembrie 2013 - 09:36
trebuia ungaria sa ceara scuze pana acum pt crimele lui horty impotriva romanilor.
romania a fost tara care a ajutat cel mai mult evreii iar ungaria este si acum pedepsita pt luarile de pozitie impotriva evreilor si tziganilor.antisemitismul in ungaria este bine reprezentat in parlamentul lor!
de Apașul cu harpă la 25 decembrie 2013 - 10:44
@ZSOLTI
Dacă ar fi putut URSS să acuze România de Holocaust, ar fi făcut-o. Dar nu a avut probe. Au dispărut evrei, dar au și rămas foarte mulți. Într-un procent mult mai mare decât în orice altă țară controlată de Axă. Componența nomenclaturii comuniste de după război, în care evreii aveau o pondere importantă, ne arată și cauza procentului mare de evrei dintre persoanele deportate în Transnistria în perioada războiului.
Nu mai mestecați zvonuri aruncate „pe piață” de către oameni interesați de a câștiga din ele.
Până acum, nu am văzut dovezi irefutabile în legătură cu așa-zisul Holocaust românesc. Doar niște poze imposibil de localizat ca timp sau spațiu, interpretate de unii ca Holocaust. Nici o filmare, nici o urmă de lagăr de muncă nici o persoană cu marcaje corporale specifice lagărelor de muncă din statele Axei.
Pentru a putea acuza Germania de Holocaust, Aliații au organizat un tribunal internațional, în care s-au prezentat vagoane de probe. Probe absolut necesare, având în vedere gravitatea acuzațiilor.
Când voi vedea același volum de probe împotriva României, vom avea subiect de discuție/interpretare.
Până atunci, cei care susțin existența Holocaustului din România îndreptat împotriva evreilor, nu fac decât să realizeze exact contrariul: adică să împingă subiectul în derizoriu.
de Apașul cu harpă la 25 decembrie 2013 - 11:11
Și dacă nu reușești să aduci ca dovadă articolul de lege care ar reglementa ghidușia debitată de tine, recunoști că vorbești tâmpenii ?
de Apașul cu harpă la 25 decembrie 2013 - 14:51
Vad că rapid te cobori la nivelul insultelor. Știu și eu din astea, dar, măcar acum de Crăciun, mă abțin.
de Horia Mărieș la 25 decembrie 2013 - 15:23
Butacska @ZSOLTI la 25 December 2013 – 09:27
Te intrebi: „cum se explică faptul ca in romania au fost cele mai mari progromuri dupa germania vezi muzeul holocaust de sua”?
Ăia din sua aia a ta confundă des Ungaria cu Romania și Bucureștiul cu Budapesta. Nu pune bază pe ei. N-au nici ei școală. Mulți dintre ei.
Vezi răspunsul la întrebarea ta ceva mai jos.
Mai bine du-te să vezi Muzeul Holocastului din Budapesta. Acolo s-ar putea să înțelegi și limba în care se fac expuneri și se dau explicații.
Nu trebuie să reții din rândurile de mai jos decât numele și cifrele. Mai ales pe cele care sună unguurește. Altele nici nu prea sunt.
Sursa:
COMISIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU STUDIEREA
HOLOCAUSTULUI ÎN ROMÂNIA (București).
Raport final . Președinte comisie : Elie Wiesel;
Iași : Polirom, 2004
ISBN : 973-681-990-6
Ghetoizarea celor aproape 160 000 de evrei din Transilvania de Nord a început la 3 mai, ora 17 și s-a derulat în mare așa:
La întâlnirea între Hitler și Horthy, la Schloss Klesheim, în data de 18 martie 1943, șeful statului ungar, nu numai cã a cedat ultimatumului Führerului, dar a și consimțit la predarea câtorva sute de mii de muncitori evrei pentru a lucra în întreprinderile industriale și
agricole germane. Acest acord a fost exploatat intens de autoritãțile germane și maghiare
ca un cadru legal pentru implementarea Soluției Finale în Ungaria.
In 1944, naziștii și complicii lor maghiari au decis implementarea rapidã a soluției problemei evreiești în Ungaria. De partea germanã, comandoul SS însãrcinat cu aceastã misiune era condus de SS-Obersturmbannführer Adolf Eichmann.
Deși era mai degrabã mic, numãrând în jur de 100 de persoane, comandoul a avut succes în îndeplinirea misiunii sale, mai ales pentru cã a primit sprijinul deplin al guvernului maghiar nou-instalat.
Guvernul lui Döme Sztójay, numit constituțional de Horthy la 22 martie 1944, a pus instrumentele puterii de stat Jandarmeria, Poliția și serviciul civil la dispoziția naziștilor. În plus, a adoptat o serie de decrete antievreiești care erau concepute sã izoleze, sã însemneze, sã exproprieze și sã ghetoizeze evreii în vederea deportãrii lor în masã.
Detaliile acțiunii antievreiești, ca și unele aspecte ale procesului de deportare, au fost
puse la punct la 4 aprilie, în cadrul unei întâlniri germano-maghiare care a avut loc la
Ministerul de Interne sub conducerea lui László Baky, subsecretar de stat la Ministerul
de Interne. Printre participanți s-a aflat locotenent-colonelul László Ferenczy, ofițerul de jandarmi responsabil cu ghetoizarea și deportarea evreilor. Documentul preliminar referitor la adunarea, ghetoizarea, concentrarea și deportarea evreilor pe baza discuțiilor de la 4 aprilie a fost pregãtit de László Endre, un alt subsecretar de stat la Ministerul de Interne. El a fost adoptat în secret ca Decretul
nr. 6163/1944 la 7 aprilie, sub semnãtura lui László Baky. Naziștii și complicii lor maghiari au stabilit cartierul general al acțiunii antievreiești la Munkács (astãzi Mukacevo, în Ucraina). La o întrunire a conducãtorilor responsabili cu Soluța Finalã, la 7 aprilie, László Endre a detaliat instrucțiunile pentru implementarea operațiunii antievreiești potrivit prevederilor Decretului nr. 6163/1944. Guvernul l-a numit pe Béla Ricsóy-Uhlarik ca împuternicit al sãu în Zona militarã operaționalã a Transilvaniei de Nord. Decretul care stipula înființarea ghetourilor a fost adoptat pe o
bazã ex post facto. Decretul guvernamental, elaborat la 26 aprilie, a intrat în vigoare la
28 aprilie. Motivația și obiectivele
declarate ale decretului au fost prezentate în fata Consiliului de Miniștri întrunit la 26 aprilie de catre Andor Jaross, ministrul de Interne. Prima conferințã referitoare la operațiunilor de dezevreizare s-a ținut
la Satu Mare, la 6 aprilie 1944, si a fost prezidată de László Endre iar Lájos Meggyesi,
unul dintre asociații cei mai apropiați ai lui Endre, a oferit explicații suplimentare cu
privire la confiscarea averilor. Ea a fost dedicatã operațiunilor de dezevreizare în județele din Districtul Jandarmeresc IX, și anume Bistrița-Nãsãud, Bihor, Cluj, Satu Mare, Sãlaj și Someș. A doua conferințã s-a desfãșurat douã zile mai târziu, la Târgu-Mureș, și a avut
ca subiect concentrarea evreilor din așa-numitul Ținut Secuiesc, județele din Districtul
Jandarmeresc X: Ciuc, Trei Scaune, Mureș-Turda și Odorheiu. László Endre era cu deosebire îngrijorat sã punã în siguranțã banii evreilor, aurul, argintul, bijuteriile, mașinile de scris, aparatele foto, ceasurile, covoarele, blãnurile, picturile și alte piese de valoare.
Locotenent-colonelul László Ferenczy a prezentat pașii preliminari deja fãcuți în direcția ghetoizãrii evreilor, identificând orașele Dej, Cluj, Baia Mare, Gherla, Oradea, Satu Mare și Șimleul Silvaniei ca fiind centrele mari de concentrare prevãzute pentru Districtul Jandarmeresc IX. La 2 mai, în ajunul ghetoizãrii, primarii au elaborat instrucþiuni speciale adresate evreilor și le-au rãspândit în întreaga zonã aflatã sub jurisdicția lor. Textul urma directivele Decretului nr. 6163/1944, deși a variat, ca nuanțe, de la un oraș la altul. Evreii erau adunați de echipe stabilite, în general, de biroul primarului local, alcãtuite, de regulã, din slujbași civili, adesea incluzând profesori locali de șoalã primarã sau secundarã,
jandarmi și polițiști, precum și voluntari Nyilas. Unitãțile erau organizate de cãtre
comisiile primãriilor și acționau sub jurisdicția acestora.
Operațiunea de ghetoizare a fost condusã de un cartier general de dezevreizare cu sediul la Cluj. Aceastã unitate era condusã de László Ferenczy și acționa sub îndrumarea câtorva reprezentanþi ai lui Eichmann Sonderkommando. Comanda operaționalã imediatã a procesului de ghetoizare din Transilvania de Nord era exercitatã de colonelul de jandarmi Tibor Paksy-Kiss, care, la Oradea, i-a delegat puteri speciale locotenent-colonelului Jenö Péterffy.
Neutralitatea și pasivitatea au fost atitudinile caracteristice ale capilor Bisericilor creștine din Transilvania de Nord, așa cum se reflectã în comportamentul lui János Vásárhelyi, episcop calvin, și al lui Miklós Józan, episcop unitarian. Excepția exemplarã a fost Aron Márton, episcopul catolic de Transilvania, care își avea reședința oficialã la Alba Iulia, în partea neocupatã a Transilvaniei.
Acțiunea de ghetoizare în Transilvania de Nord s-a încheiat, în linii generale, într-o
singurã sãptãmânã. În prima zi de campanie, au fost adunați aproape 8 000 de evrei. În
ziua de 5 mai, la prânz, numãrul lor a crescut la 16 144, în 6 mai, la 72 382, iar în 10 mai,
la 98 000.