Consilierii au intrat în vacanţa de sărbători

de Horia Mărieș la 21 decembrie 2013 - 04:59

Așa cum a rezultat și din transmisia TV live a ședinței pașnice și prietenoase a C.L. al Primăriei Mun. Carei din data de 20.12.2013, cred că punctul cel mai interesant a fost cel referitor la S.C. APASERV SATU MARE S.A.

Interesant, fiindcă atât opoziția USL cât și majoritatea UDMR-istă din C.L. au fost de data asta în consens și au admis că treburile cu APASERV nu merg bine de loc.

Situația „apei ca cafeaua” persistă de foarte multă vreme în Carei și nici nu pare să aibă un orizont de timp previzibil pentru soluționare.

Cei care mai au puțină memorie, poate își mai amintesc de faptul că două dintre sloganurile cu care defilau și pozau satisfăcuți, zâmbind frumos, cu toți dinții, de pe afișele electorale de anul trecut UDMR-iștii Kovács Eugen + Csehi Árpád-Szabolcs au fost:

„Promit că voi realiza:

1 – Reabilitarea sitemului de alimentare cu apă potabilă și a canalizării;

2 – Terminarea construcției șoselei de ocolire a Careiului”.

Pentru doritori, deținem ca probă, fotografia mare, color.

Între timp Csehi Árpád-Szabolcs a dispărut aproape total din peisaj retrăgându-se în mediul mult mai călduț al afacerilor din mediul privat, iar Kovács Eugen a rămas singur pe scenă ca să încerce să-și țină promisiunile cu care și-a amețit și trombonit alegătorii.

Este drept că cu cele două gogoașe amintite mai sus, Kovács Eugen putea să se tot laude, fiindcă punerea lor în practică tot nu depinde în nici un fel de el și, pe de altă parte, el de fapt nu a pomenit despre nici un termen ferm de finalizare a lucrărilor, nici măcar secolul ca să-și facă vre-o problemă, nu-i așa?

Lăsând la o parte subiectul șoselei de ocolire a Careiului care este o cu totul altă discuție, se pare că d-l Kovács a înțeles acum că problema „apei ca cafeaua și plină de rugină” este mult mai aproape de cămașa albă și de percepția alegătorilor careieni decât altele și că neîndeplinirea promisiunilor electorale referitoare la acest subiect îl va putea costa foarte mult la sfârșitul mandatului.

Credem noi că acesta este și motivul pentru care, deși Kovacs a fost, începând cu data de 17 iunie 2008 până în data de 29.10.2013, atât Primar al Municipiului Carei cât şi reprezentant al municipiului Carei în A.G.A. a S.C. APASERV SATU MARE S.A. (motiv pentru care a și fost declarat incompatibil de către ANI, și pentru care, prin HCL nr. 99 /29.10. 2013 a fost desemnat Bekő Tamás ca nou reprezentant al municipiului Carei în Adunarea Generală a Acţionarilor a S.C. APASERV SATU MARE S.A.),Kovacs bătându-se mereu cu pumnul în piept că el și numai el trebuie să fie în aceea AGA fiindcă numai el cunoaște problemele municipiului și deci numai el poate reprezenta plenar interesele careienilor, acum, la ședința C.L. de ieri, a fost cel mai vehement în a critica dur APASERV, exprimându-și neîncrederea în posibilitatea respectării termenelor de finalizare a lucrărilor propuse, îngrijorarea privind posibilitatea apariției penalizărilor din partea U.E. și a solicitat ca cineva din CL Carei să facă parte din comisia de analiză a ofertelor, dar și din cea de implementare.

Kovács îl are acum pe Bekő Tamás în AGA APASERV și acesta, funcție de numărul de voturi care revin Careiului, fiindcă Primăria Municipiului Carei deține doar cca. 3% din totalul acțiunilor APASERV, va putea să-și impună omul care să facă parte din comisia de analiză a ofertelor dar și din cea de implementare.

Iar solicitările lui Bekő Tamás vor fi băgate în seamă în AGA APASERV exact la reala lor valoare, adică la valoarea de 3% , adică la o valoare foarte apropiată de zero!

Eventualele penalizării ce vor fi date de C.E. pentru întârzieri vor fi suportate de Primăris Mun. Carei funcție de gradul de participare la capitalul social (număr de acțiuni) al APASERV adică în cotă parte de 3%.

Gluma-i glumă, dar povestea APASERV, judecând doar după evenimentele ultimului an, este una cu cântec.

La nivelul județului Satu Mare, APASERV poate fi considerată a fi una din firmele mastodont. Capitalul social al S.C. APASERV SATU MARE S.A. este astăzi de 6. 900.340 lei (cca. 1.568.259 euro). O vacă foarte bună de muls.

Primăria Municipiului Satu Mare este în acest moment acţionar majoritar al APASERV deţinând 93,94 % din acţiunile societăţii furnizoare de apă, Consiliul Județean Satu Mare deține doar 0,725% din societate, restul acțiunilor fiind deţinute de municipiile Carei şi Tăşnad.

Este clar, la APASERV Satu Mare primarul Dorel Coica este cel care taie și spânzură, iar primarul Kovács prin reprezentantul Bekő, n-are aproape nici un cuvânt de spus. Ba da, Kovács se poate lamenta. Iar Bekő este practic o marionetă în AGA APASERV.

De notat faptul că Dorel Coica a rezistat în vară și la presiunile foarte serioase la care a fost supus din partea Consiliului Judetean Satu Mare, refuzând categoric să cedeze Consiliului Judeţean Satu Mare firma APASERV.

Având în vedere structura acționariatului, APASERV este o firmă de stat. Managementul APASERV este la fel ca la orice firmă de stat, adică și la ea se aplică formula bine cunoscută: „statul este cel mai prost manager”.

Iar firma APASERV, la fel ca toate celelalte firme de stat din țară, este mai mult ca sigur „căpușată” serios și în mod continuu, constant.

Managerii sunt numiți numai pe criterii politice. Actuala echipă managerială (numită în ziua de 11 februarie 2013 este compusă din directorul general, Dan Stegerean fost PDL trecut acum la PSD, secondat de directorul general adjunct Ioan Leitner, de directorul economic Viorel Mitraşca şi de director comercial Mirela Suciu.

În anul fiscal 2012 SC APASERV SA SATU MARE a raportat un profit de +1.021.850 lei ( ~ 232.240 euro). Profitul nu este mare, raportat la capitalul social, dar tot este bine că firma nu este pe pierdere.

S.C. APASERV SATU MARE S.A. derulează în perioada 2011 – 2015 un proiect major de investiţii în întreg judeţul Satu Mare, proiect denumit „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Satu Mare”.

Investiţia, în valoare totală de 433,5 milioane lei (fără TVA), adică 102 milioane de euro, este cofinanţată în proporţie de 78,5% de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune în cadrul Programului Operaţional Sectorial ”Mediu” 2007-2013. Restul finanţării este asigurată de Guvernul României în proporţie de 12%, autorităţile locale din aria proiectului în proporţie de 1,84%, iar restul de 7,66% este suportat de S.C. APASERV SATU MARE S.A. printr-un credit bancar obţinut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Probabil că și cele 102 milioane de euro care se vor pune la bătaie în anii următori au generat luptele intestine dintre C.J. SM și Primăria SM pentru deținerea APASERV.

Investițiile care se vor realiza în (și pentru) municipiul Carei sunt: – Reabilitarea staţiei de tratare a apei potabile şi a frontului de captare din localitatea Doba (14.123.573 lei Contractant: ESPINA OBRAS HIDRAULICAS SA), – Reabilitarea şi echiparea a 11 puţuri existente pentru captarea apei; Reforarea şi echiparea a 5 puţuri noi pentru captarea apei; – Conectarea la sistemul SCADA a puţurilor pentru captarea apei; – Reabilitarea staţiei de tratare a apei potabile; Reabilitarea a 21,5 km conductă de aducţiune între localităţile Doba şi Carei (26.461.573 lei); – Extinderea reţelei de alimentare cu apă cu 3,5 km; – Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă cu aproximativ 10 km; Reabilitarea a aproximativ 8 km reţele de canalizare; – Extinderea cu 17 km a reţelelor de canalizare; – Construirea şi reabilitarea a 5 staţii de pompare a apelor uzate; – Construirea a aproximativ 800 m conductă sub presiune aferentă staţiilor de pompare a apelor uzate (SM-CL-11 Lucrări de construcţii şi reabilitare reţele de apă şi canalizare în Carei, şi lucrări de construcţii construcţii reţele de canalizare în Căpleni – 42.330.524 lei.

Așa cum se poate citi în articol, abia în cadrul ședinței de ieri s-a aprobat Studiul de Fezabilitate actualizat pentru obiectivul de investiţie „Reabilitarea magistralei de apă între localităţile Doba şi Carei” din cadrul contractului SM-CL-10, parte din Proiectul „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Satu Mare”.

Pe scurt, și ca să nu mai lungim prea mult vorba, se pare că din păcate careienii vor trebui să mai aștepte câțiva ani buni până vor scăpa de boala curată numită „apa ca cafeaua” care le curge prin robinete.

de juji la 21 decembrie 2013 - 10:26

oameni buni ziarele din Satu Mare nu vor scrie niciodata unii de altii, din informatiile care circula prin targ si opinia personala la care am dreptul conform constitutiei RO. Gazeta de NV est al PSD, Informatia Zilei graviteaza la PNL, PORTAL SM graviteaza in spate predominant UDMR, presa maghiara nu o sa muste mana care hraneste FIERARU din primarie, presa centrala nu are investigatori de calitate in zona, sau banu e, banu e, ban,CU DREPTUL LA OPINIE inchei un nimic de comentariu,,,dormi in pace popor sleahta transpartinica (te) lucreaza

de Horia Mărieș la 21 decembrie 2013 - 13:58

Primăria Carei şi-a prezentat (video) vineri, 20.11.2013, într-un cadru festiv, la Castelul Karolyi, bilanţul pentru acest an.

Concret, auditoriul a fost informat cu mândrie proletară de către primar că la nivelul Careiului au fost efectuate lucrări cu finanţare europeană şi finanţare din bugetul local în valoare de peste cinci milioane de euro. Foarte frumos, iată un lucru care merită ropote de aplauze.

Fiind sărbătorile de iarnă, nu vreau să mai critic absolut nimic. Prea m-aș pune rău in nou cu az Önkormányzat elvtársai.

Lucrurile decurg pozitiv, la Carei se folosesc din plin dale și borduri în oraș, conform binecunoscutei rețete de îmbogățire brevetată de Videanu.

Orașul începe să arate din ce în ce mai ordonat. Nici nu ar trebui să arate altfel, fiindcă se bagă destui bani în el. Că doar nu dispar acei bani în neant, nu-i bagă nimeni în buzunar.

Dacă nu critic mai nimic azi, mi-aș permite totuși să fac o sugestie.

Centrul vechi, odată pus la punct, nu se poate să nu arate bine în viitor, având în vedere mai ales vechimea lui precum și arhitectura deosebită a multora dintre clădiri.

S-a mai stricat, s-a mai urâțit el pe vremea comunismului prin trântirea blocului turn pe locul unde era vechea piață, chiar vis-a-vis de catedrala ortodoxă, s-a mai urâțit el prin ‘modernizarea’ intregului colț ce conține azi noul hotel L’Art și sediile unor bănci, vis-a-vis de statuia lui Avram Iancu.

Părerea mea.

Dar azi nu mai pot fi dărîmate acele blocuri.

Pe lângă dale și borduri, n-ar strica să se mai investească niscaiva bănuți și în renovarea fațadele clădirilor vechi declarate monument istoric.

Apoi, cred eu că ar trebui acordată mai multă atenție evitării kitsch-ului în diverse forme.

Ar trebui evitată și folosirea unor culori stridente, nenaturale, țipătoare, în loc să se folosească culorile suave, odihnitoare, adică cele pastel. Mă refer de exemplu la kitsch-ul evident creat prin vopsirea într-o culoarea de un verde intens, mult mai tare decât culoarea prazului, a clădirii cu etaj aflată vis-a-vis de actualul sediu al Primăriei și învecinată cu Zarda. Zarda se renovează acum și ca să fie în ton cu clădirea alăturată ar trebui să fie vopsită în final sau în verde, sau în galben intens, țipător. Sper că nu se va întâmpla de nici o culoare și prostia asta.

Un străin de oraș, care se plimbă pe trotuarul nou ce mărginește gardul de fier forjat al parcului Castelului, este pur și simplu siderat atunci când vede, în părculețul de vis-a-vis, o construcție ciudată, cu acoperis semicircular, pingălită toată cu grafitti, care se pare că a fost, sau poate mai și este și acum (?) un WC public. Așa un kitsch eu unul n-am mai pomenit. E în regulă, nu este nici un fel de rușine, nu sunt chiar atât de pudic, poate că este nevoie de așa ceva, în acel loc, dar faceți-l acel WC subteran fârtaților, măcar să nu se mai vadă!

Apoi, eu unul cred că lasă de dorit aspectul, mult prea comercial, mult prea bătător la ochi, al unor vitrine pline de reclame. Pe mine unuș mă zgârie la ochi, intr-un centru vechi. Șocheaza de exemplu diferența între țipătoarea și de prost gust vitrină a Unicarm-ului și intrarea discretă a cochetului magazin aflat undeva în vecinătate, numit B&B Lavender.

Toată problema este doar o chestie de bun gust și se poate îmnunătăți relativ ușor. Intr-un centru vechi, cu pretenții turistice, atât fațadele clădirilor cât și vitrinele magazinelor trebuiesc aranjate într-un anumit fel.

Dar nici eu, și cu atât mai puțin primarul Kovőcs, trebuie să ne dăm cu părerea asupra acestui subiect fiindcă nu suntem specialiști în domeniu.

Asupra acestei probleme trebuie să-și dea cu părerea un funcționar public care se numește ARHITECT ȘEF (al orașului).

Este de neînțeles cum de Primăria Municipiului Carei își permite să aibă ambiții majore de modernizare, de reabilitare, de înfrumusețare a centrului vechi al unui oraș cu peste 20.000 locuitori (dar nu numai a centrului), fără să dispună de competența și de serviciile unui arhitect șef, ale cărui atribuții sunt definite în Legea Nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, modificată și completată prin OUG nr. 7/2001.

Știu, postul de arhitect șef este prevăzut în Statul de funcții 2013 al UAT Primăria Mun. Carei aprobat printr-o hotărâre a CL, la poziția nr 61 dar acest post este vacant de o grămadă de vreme. Mai știu și că Primăria Carei este cvasifalimentară, și că îi este probabil greu să asigure și salariul unui arhitect șef. Dar mai știu și faptul că de exemplu la Direcția Servicii Publice Locale, director Adorjan Csaba sunt angajate 66 de persoane, dintre care nu mai puțin de 38 de persoane la Sectorul Drumuri și Construcții. Nu știu cu ce se ocupă cei de la drumuri și construcții dar observ că de plantarea dalelor și a bordurilor nu se ocupă, această treabă fiind încredințață unor firme din alte localități cum sunt de exemplu firmele prietene SC Marconst din Marghita sau SC Tehnic Asist din Botoșani. Bag seamă că cei de la Sectorul de Drumuri și Construcții ai Primăriei Mun. Carei nu se pricep la trotuare sau parcări pavate cu dale și mărginite de borduri.

Ar fi fost mult mai normal ca astfel de lucrări să fie executate de către Primăria Carei în regie proprie dacă tot dispune de cel puțin 38 de muncitori în acest sector.

Sau dacă cei de la drumuri și construcții tot nu se pricep la trotuare și parcări, eu unul aș mai rări din ei, iar cu salariile economisite de la 3-4 dintre ei, aș angaja și aș plăti un tânăr și talentat arhitect, cu care mi-aș rezolva apoi toate treburile legate de urmanism în urbe.

Nu mai sunt absolvenți de școli de arhitectură în țara asta? Nu cred.

Nu poți angaja pe nimeni, fiindcă toți refuză să se stabilieacă în Carei? Nu cred.

Ia plătiți-l dvs. pe tânărul arhitect ca pe Bekö Tamás și o să vedeți câți amatori o să aveți, cât de repede îl veți găsi, ba o să-l mai și stabilizați pe întreaga lui viață în Carei.

Pe pariu!

de Feri la 22 decembrie 2013 - 09:49

polgarmester e si presedinte la udmr carei unde se face voluntariat si protocoala pe banii orasului si nu trebuie suparat ca numai asa stie

de Horia Mărieș la 23 decembrie 2013 - 05:41

@de xaver la 22 December 2013 – 22

Merci, în numele tuturor, pentru compliment.
Chiar trăiești cu impresia că aici lumea scrie pentru dobitoci ca tine? Te înșeli amarnic.

de Ocean la 23 decembrie 2013 - 08:40

de xaver. De ce jignesti lumea. Acum cand se apropie frumosul Craciun.

de sah la 23 decembrie 2013 - 20:41

Ah chiar ce bucurosi erau unii, acolo in spate, zambeau,larg, totul ok, suntem aici , totul va fi bine. sigur DA. sa traiti mai bine.

de robi la 26 decembrie 2013 - 10:27

numai a vrut balcon dar foczi laicsi spus ca nu e voie sa votam la el si numai sa merem sa luam cotizatia de la balta de la ianculesti ca mare nevoie avem de ceva banuti pentru chefurile de la noi si cum contabilul lui jeno a fost bagat de consilier desi csaikos urma pe locul sau…acum avem specialist la smanglit cu expertiza si maistri pensionari numa ridica mana

de ZSOLTI la 26 decembrie 2013 - 21:47

Trenurile morţii de la Iaşi
La 29 iunie 1941, Mihai Antonescu a ordonat deportarea tuturor evreilor din
Iaşi, inclusiv a femeilor şi copiilor.91 Evreii supravieţuitori au fost duşi spre gară. Pe
drum ei au fost bătuţi, jefuiţi şi umiliţi.92 Trotuarele din Iaşi erau pline cu cadavre, iar
deportaţii au fost nevoiţi să treacă peste ele.93 La gară şi în piaţa din faţa gării aceştia
au fost forţaţi să stea cu faţa la pământ, iar călătorii români călcau pe ei, în timp ce
soldaţii români şi germani ţipau că oricine va îndrăzni să ridice capul va fi împuşcat.94
În final, evreii au fost înghesuiţi în vagoane de marfă sub o ploaie de lovituri,
înţepături de baionetă, lovituri cu bastonul şi insulte. Mulţi muncitori ceferişti s-au
alăturat infernului, lovindu-i cu ciocanele.
Intenţia de exterminare era clară chiar de la bun început. După cum s-a stabilit
mai târziu în procesele de la Iaşi, vagoanele trenului în care au fost urcaţi cu forţa
evreii fuseseră folosite pentru transportul carbidului şi de aceea emanau un miros
înăbuşitor. În plus, deşi în nici un vagon nu intrau mai mult de 40 de oameni, între
120-150 de evrei, mulţi dintre ei răniţi de lovituri şi tăieturi de baionetă, au fost
îndesaţi cu forţa in interior. După ce uşile au fost bine închise în urma lor, toate
89 Această concluzie se bazează pe un raport al Eisantzgruppe. Vezi Ancel, Documents, vol.5 şi Helmut
Krausnik şi Hans Heinrich Wilhelm, Die Truppe des Weltanscauungskrieges, die Eisantzgruppen der
Sicherheitspolizei und des SD, 1938-1942 (stuttgart: Deutsche Verlags Anstalt, 1981), pp.195-200.
Vezi şi Ancel, “Jassy Syndrome”. 90 Scrisoare a Biroului lui Himmler către Ribbentrop, 2 aprilie, DGFP, vol.7: doc.258, pp.443-444. 91 Notă a maiorului Plăşnila către Tribunalul militar de companie nr. 2, 13 septembrie 1941, Ministerul
Afacerilor Interne, Arhiva Operativa, dosar. 108.233, 344
92 Jurnalul lui Hirsch Zielle examinat de Tribunalul popular, 1944, vol Arhiva MI, vol 37, 49/USHMM,
RG 25004M, rola 3.
93 Mărturia lui Jean Haimovici, Tribunalul poporului, 1945, volumul Arhiva MI, vol 37, 49/ USHMM
RG25004M, rola 48.
94 Mărturie a lui Manase Iscovici, 7 septembrie, 1944, Ibid., vol.42: p.403/USHMM, Ibid., rola 43. ferestrele şi spărturile au fost bătute cu scânduri.95 „Din cauza căldurii de vară şi a
lipsei de aer, oamenii au înnebunit mai întâi şi apoi au pierit, povesteşte un
supravieţuitor.”96 Trenul cu deportaţi a mers pe aceeaşi rută de câteva ori.
Al doilea tren care a părăsit Iaşiul către Podul Iloaiei a fost şi mai aglomerat
(aproximativ 2.000 de evrei au fost înghesuiţi în 20 de vagoane). Ultimul vagon
conţinea cadavrele a 80 de evrei care fuseseră împuşcaţi, înjunghiaţi sau bătuţi.97 În
căldura verii, cei înghesuiţi în interior au trebuit să aştepte două ore până la plecare.
„În timpul nopţii”, a povestit un supravieţuitor, „unii dintre noi au devenit furioşi şi au
început să ţipe, să muşte şi să se îmbrâncească violent; trebuia să lupţi cu ei, fiindcă
puteau să-ţi ia viaţa; dimineaţa, mulţi dintre noi erau morţi, iar cadavrele au fost lăsate
înăuntru; ei au refuzat să dea apă chiar şi copiilor noştri care plângeau, şi pe care îi
ţineam deasupra capetelor noastre.”98 Când uşile trenului s-au deschis, puţinii
supravieţuitori au auzit gardienii cerându-le să arunce morţii afară (din cauza duhorii,
gardienii nu îndrăzneau să se apropie prea mult). Cum aceasta s-a întâmplat într-o zi
când era sărbătoare, ţăranii din satele învecinate au fost aduşi să vadă „comuniştii
care au tras în armata română”, iar unii din ţărani strigau „Ucideţi-i! Ce rost are să-i
transportăm gratis?”99
În trenul morţii care a plecat de la Iaşi spre Călăraşi, din 5.000 de evrei numai
1.011 au ajuns la destinaţie vii după şapte zile.100 (poliţia română a numărat 1.258 de
cadavre, totuşi sute de morţi au fost aruncaţi din tren pe drum, la Mirceşti, Roman,
Săbăoani şi Inoteşti).101
Trenul morţii spre Podu Iloaiei (15 kilometri distanţă de Iaşi) avea 2.700 de
evrei la plecare, dintre care 700 au fost debarcaţi vii. În raportul oficial, autorităţile
române au afirmat că 1.900 de evrei au fost îmbarcaţi în tren şi “numai” 1.194 au
murit.102
95 Act de acuzare al Tribunalului Bucureşti, 26 iunie 1948, Arhiva MI, vol 1, 59/USHMM, RG25004,
rola 47.
96 Mărturie a lui Iancu Florea Rîmniceanu, Tribunalul Bucureşti, 18 iunie 1948, Arhiva MI, vol 1,
699/USHMM RG 25004M, rola 47.
97 Cartea Neagra, vol 2, 33 98 Mărturie a lui David Bandel, 1944, Arhiva MI, vol 45, 338-339/USHMM RG 25004M, rola 47. 99 Mărturie a lui Israel Schleier la Tribunalului poporului, 1945, ibid vol 24, p.85. 100 Inventar, 7 iulie 1941, Arhiva Ministerului de Interne, dosar 108233, vol.37: p.281. 101 Raport telefonic doc.6125, 1 iulie 1941, ibid., dosar 40010, vol.89 (doc. p. ilizibil); Raport Trandaf,
1 iulie 1941, ibid., vol.30, p.217 (copie la USHMM, RG 25004, rola 49).
102Carp, Cartea Neagră, vol.2: doc.64, p.141. În total, în timpul pogromului de la Iaşi, au fost ucişi 14.850 de evrei. SSI-ul
românesc a făcut cunoscut că 13.266 de evrei au murit,103 în timp ce cifra avansată de
Comunitatea evreiască era de 14.850104. In august 1942, armata de la Iaşi care recruta
forţă de muncă a raportat că nu a găsit 13.868 evrei.105

de pentru joltica copy paste la 26 decembrie 2013 - 22:45

sa revenim la realitatile din ardeal ca de evrei are grija jobiku vost’

http://roncea.ro/2011/05/30/nu-uita-masacrele-comise-de-unguri-asupra-romanilor-un-film-tulburator-video-exclusiv/

de iancsi la 26 decembrie 2013 - 23:22

acum doi ani am renovat apartamantul fiicei pusa de presedinta la tulipanii tineri ca taticu e la aia adusi de foczi lajos ..pe cand lucram la dominium si la noua primarie a trebuit sa pictam si la apartamentul copilului si nu am fost platiti si a mai si strigat la noi asa cum face cu toate lumea din jurul la ea!
macar puteti sa ne faceti si pentru noi carte de munca!!!!

de Horia Mărieș la 27 decembrie 2013 - 09:59

@ZSOLTI la 27 December 2013 – 06:58

Fratele meu alb, eu ti-am mai raspuns. Tu esti însă cel care nu raspunzi la intrebari.

Ce-ar fi să raspunzi și la întrebarea: De ce nu te ocupi dumneata de cel care te pune să bagi șopârle șovine pe aici, pe la Comentarii?

Nu de alta, dar Kovács, gróful și patronul tău, prin tot ce drege si face, este mult mai tragic și mai demn de milă decât un holocaust. Pe bune. El este holocaustul Careiului. In plus, mai e si prost de-l doare, însă nu suficient de tare ca să urle de nebun pe străzi. Urlă numai în primărie la subalterni și îl mai apucă pandaliile și pe la ședințele C.L.

Vezi transmisiunile live de pe la TV. Dar mai așteptăm. Poate găsește resurse ca să urle și mai tare.

În ce privește problema holocaustului, de ce nu vrei dumneata oare să o discuți cu cei doi evrei care mai trăiesc azi în Carei. Sunt sigur că au ce-ți povesti. Și o să afli numai adevărul despre suferințele de nedescris pe care le-au suferit evreii din ulracivilizată zonă a Sătmarului și a Ardealului de Nord aflată sub administrație horthistă. Și dacă nu te-o și bate preitenul meu, ultimul evreu din Carei, să fiu eu al driacului!

Prea semeni la idei cu cei de pe la Jobbik.
Du-te învârtindu-te împreună cu ei, @zsoltika a faszika, exact în iad. Și hai sictir.

de nurenberg la 27 decembrie 2013 - 21:25

iliescu la 26 December 2013 – 18:28 aminteste de securisti dar uita ca si el a fost comunist si in consecinta colabora cu securitatea si de frica deconspirarii acum a fugit ….poate la stasi ? si stai pe alocatia sociala nemteasca????
sau ai ajuns in paradisul fiscal din …????

de lumina la 7 ianuarie 2014 - 08:13

http://www.napocanews.ro/2014/01/mircea-cartarescu-acoperit-de-sri-in-fata-cnsas-document-privind-cercetarea-relatiei-cu-securitatea-a-numitilor-mircea-cartarescu-lilian-zamfiroiu-gyorgy-frunda-si-cu-voia-dvs-u.html