Si Mitropolitul Andrei Șaguna, canonizat de Biserica Ortodoxă Română, profanat de un cotidian de limba maghiară
Nu numai publicaţia locală de limbă maghiară lansează atacuri si profanează personalităţile istoriei României. Potrivit Dan Tanasa, Mitropolitul Andrei Șaguna, canonizat de Biserica Ortodoxă Română,este catalogat de cotidianul maghiar covasnean ca un preot aventurier.
In fapt,Andrei Saguna a fost unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, in decursul secolului al XIX-lea. In ziua de 21 iulie 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea mitropolitilor Transilvaniei Andrei Saguna si Simion Stefan.
In anul 1846,Andrei Saguna a fost numit vicar al Episcopiei Ardealului iar, in 18 aprilie 1848, in plina revolutie, era numit Mitropolit al Transilvaniei. Cum afirma Academicianul Dan Berindei: a fost „o mare personalitate a natiei romanesti, un conducator intelept, masurat, plin de echilibru, al romanilor ardeleni in momente care nu au fost deloc usoare pentru el…un purtator de cuvant al natiunii romane”.
Intr-o ampla si nuantata analiza a activitatii mitropolitului Saguna, Parintele Profesor Mircea Pacurariu a subliniat ca prin Statutul organic, el a dat „cea mai democratica organizare a bisericii”, drept care fost consacrat drept „cel mai de seama organizator si legiuitor bisericesc din perioada moderna a istoriei, mai ales daca luam in calcul si lucrarile sale de Drept canonic, unele traduse in limbile latina, rusa si greaca.”
Implicat si in viata national-politica, Mitropolitul Andrei Saguna a participat la revolutia romaneasca din Ardeal, devenind „capul neincoronat” al romanilor din Transilvania. A fost copresedinte al Adunarii nationale de la Blaj, care a formulat acea „petitie nationala” cu 16 articole reprezentand principalele revendicari romanesti, intre care recunoasterea romanilor „ca natiune de sine statatoare”si desfiintarea iobagiei. „Pe buna dreptate, sublinia Parintele Profesor Mircea Pacurariu intr-o alocutiune a sa, ca Mitropolitul Andrei Saguna a fost considerat diplomatul revolutiei romanesti din Ardeal, dupa cum Simion Barnutiu era considerat teoreticianul sau ideologul ei, iar Avram Iancu comandantul de osti populare romanesti.” Dupa revolutie, Mitropolitul Andei a continuat lupta pentru drepturile romanilor, indeplinind diferite functii, reusind sa „uneasca in mana sa carja de ierarh cu sceptrul unui adevarat conducator politic”. Pentru toate, istoricul american Keith Hitchns a scris despre el ca „ultimul dintre marii ierarhi conducatori politici”.
Andrei Saguna a aratat o mare grija pentru bunul mers al scolilor de la sate, o parte infiintate chiar de el, precum si pentru Institutul Teologic din Sibiu. De asemenea, ierarhul s-a ocupat si de organizarea invatamantului ortodox romanesc de toate gradele din Transilvania. Sub indrumarea lui s-au infiintat aproape 800 de scoli in Arhiepiscopia Sibiului, toate indrumate de Biserica Ortodoxa. Ierarhul a tiparit mai multe manuale scolare, cerand profesorilor de seama sa scrie si ei manuale, pentru disciplinele lor, spre a fi tiparite.
Andrei Saguna a infiintat tipografia eparhiala din Sibiu, aici tiparindu-se, numai in vremea lui, peste doua sute de lucrari, precum si ziarul „Telegraful Roman”, care va aparea neintrerupt, inca din ziua de 3 ianuarie 1883. In anul 1852, la aceasta tipografie va lua nastere si calendarul bisericesc, in forma de agenda, care se va tipari pana astazi.
In anul 1868, pentru buna organizare a Bisericii Ortodoxe din Transilvania, mitropolitul a intocmit un renumit Statut Organic de Functionare. De asemenea, el este si autorul catorva lucrari de teologie. Tot el contribuie semnificativ si la infiintarea Asociatiei Astra, in anul 1861, pentru literatura si cultura nationala.
Traducerea din limba maghiară apartine Centrului European de Studii Covasna – Harghita)