S-a făcut o atmosferă în străinătate, o atmosferă dușmănoasă României. Greseala cea initiala este ca atunci, când am început să ne reclădim România , am uitat să ne facem un program de stat, un program bisericesc, un program cultural, un program economic, un program care să cuprinda întreaga viată de stat si întreaga viată sociala.
Insufletirea cea mare, in generozitatea aceea de a da tuturor toate drepturile, noi am uitat ca înainte trebuie să ne facem acest program care program și-l face fiecare tară, pentru că mai inainte de toate trebuie să avem in vedere țara și pe urma pe particulari. Trebuie sa ne facem acest program care sa domineze fara considerente la schimbarile de guvern, programul Statului Român, care sta peste programele de partid.
A intrat frica in noi? Nu mai cutezam sa vorbim despre nationalism?
Trebuia să se facă un astfel de program, pe baza căruia sa stea fiecare guvern care se succedeaza si, daca am avea acest program facut, atunci este indiferent ca schimbarea de guverne, caci fiecare guvern vine și continua mai departe programul national stabilit odata pentru toti si pentru totdeauna.
Inchei cu dorința ca acum, cand se pun in discuțiune legile, cari au sa normeze noua viața politica, sa se puna pe baze nationale.
A intrat frica in noi? Nu mai cutezam sa vorbim despre nationalism?
Domnilor senatori, când viu eu și zic că ideea națională trebuie să străbată ca o suflare Dumnezeiască toate instituțiile noastre, nu înteleg prin aceasta sovinismul, căci aceasta e o degenerare a nationalismului, ci sub ideia națională înțeleg conștiința națională, care este generoasă, dreaptă, care stimează pe om, care stimează libertatea fiecăruia, ori de ce limbă și lege ar fi.
De această idee naționala nu are să-i fie frică nimănui, pentru că în această idee naționala este generozitate, dreptate pentru toti si se cuprinde și ideea ca țara românească, românii au susținut-o de mii de ani, românii au făcut-o, nu pentru altii, decat pentru a ramane a românilor (aplauze prelungite).
Aceasta este ideea naționala și aici, domnilor, este conflictul cel mare intre noi și internaționali. Domnilor, eu nu sunt șovinist, nu urăsc pe nimeni pe fața pamantului, dar îmi iubesc neamul meu si țara mea si iubesc și pe acei cari sunt concetățenii mei. Străbunii noștri români cu ce au cucerit lumea? Cine a ajuns în Roma s-a sfiit oare să învețe limba ă? Nu. Când vom susține și noi aceasta idee naționala nepângărită de urâciuni, atunci și la noi se va simți fiecare fericit să se numească civis romanus, într-o România a Românilor”.
Roman Ciorogariu, fost Episcop al Oradiei, discurs ținut în Senatul României pe 18 noiembrie 1923
Foto: episcopiaoradiei.ro
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr