Pagina principala / Timp Liber / Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei

Credincioşii ortodocşi şi catolici prăznuiesc pe 5 ianuarie Ajunul Bobotezei. În această zi, cine vrea și poate  ţine post negru. În ajun se sfinţeşte casa. Din bătrâni se spune că cine reuşeşte să nu mănânce nimic în ajunul Bobotezei va fi sănătos şi norocos tot anul. De obicei, ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului. Se zice că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă. În unele sate din Ardeal, dar şi în Bucovina, se colindă. Tot acum, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului din noul an. Unii săteni din Ardeal întâmpină Boboteaza cu un obicei străvechi, numit Chiraleisa. Acest ritual agrar s-a păstrat de peste trei secole şi constă în stropitul livezilor şi înconjuratul gospodăriilor pentru ca în anul care tocmai a început gospodarii să aibă recolte bogate.

În Ajunul Bobotezei, adică în ziua de 5 ianuarie, cine vrea și poate  ţine post negru. Nu  mănâncă şi nu bea nimic. Canoanele Bisericii învaţă că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. Dacă Agheasma Mică se poate săvârşi ori de câte ori credincioşii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiază de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului, şi pe 6 ianuarie, în ziua praznicului Bobotezei.
Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolelor IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile, să primeasca botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească. Astăzi, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită – Agheasma Mare. În unele regiuni, creştinii ortodocşi gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie – odovania praznicului.

Tradiţii şi superstiţii în Ajun de Bobotează

• Cine va strănuta în ziua de Ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează
• Dacă în Ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe
• Dacă în Ajun de Bobotează picură din streaşină atunci va fi o vară ploioasă
• Dacă Ajunul Bobotezei este unul ploios, atunci va fi un an ploios
• În direcţia în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an
• Dacă în Ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu „Iordanul“ prin sate, îi va scârţi zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat şi rodnic
• Ajunul Bobotezei este o zi prielnică şi obiceiurilor păgâne: farmece, descântece, magii albe şi negre
• Se spune că celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine tot anul
• Conform unor tradiţii populare, de Ajun preotul nu trebuie apărat de cîini, pentru că e rău de moarte
• Cenuşa din sobă şi gunoiul din casă se strâng dimineaţa pentru a fi presărate primăvara pe câmpul pentru roade, ca să le ferească de prădători
• Este frecvent întâlnită superstiţia potrivit căreia animalele din grajd vorbesc, la miezul nopţii din Ajunul Bobotezei, despre locurile unde sunt ascunse comori
• De Ajun nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratec
• În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, De Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile dupa aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite
• Superstiţia cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care se vor căsători
• Se crede că fetele care cad pe gheaţă în Ajun de Bobotează să mărită în acel an.