Pagina principala / Istoric / Acum 57 de ani România a renunţat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni

Acum 57 de ani România a renunţat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni

La data de  16 februarie1968, România a renunţat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni şi raioane ordonată de sovietici după instaurarea regimului comunist şi a reînfiinţat unitatea administrativ-teritorială tradiţională românească: judeţul.

Marea Adunare Naţională adopta atunci „Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România“, rămasă în vigoare, chiar dacă modificată de diverse amendamente, până astăzi. Legea nr.2/1968 a cunoscut circa două sute de modificări, aproape toate introduse după 1989.

Reforma comunistă modifica precedentul mod de organizare care avea ca sursă de inspiraţie unităţile administrativ-teritoriale existente pe teritoriul URSS, adică regiuni şi raioane.

În urma revenirii la organizarea tradiţională, România cuprindea atunci 39 de judeţe, 2.706 comune, 47 de municipii şi 189 oraşe. Reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 se înscria şi în logica distanţării de URSS, servind totodată scopurilor naţionaliste ale regimului de la Bucureşti. Însă dincolo de aceste considerente, putem identifica un substrat politic, şi anume înlocuirea celor numiţi în funcţii în timpul perioadei dejiste, aspect definitoriu pentru primii ani ai regimului Ceauşescu.

Reorganizarea administrativă a României, decisă în anul 1968, a fost rezultatul a circa doi ani de studiu anterior punerii în aplicare sau cel puţin aşa susţineau liderii comunişti în documentele oficiale ale vremii. De asemenea, se susținea că, în organizarea judeţelor şi municipiilor s-a ţinut seama de condiţiile economice, social-politice şi geografice existente, de componenta naţională a populaţiei şi legăturile culturale tradiţionale, precum şi de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone şi localităţi.

Propunerile Comisiei centrale de partid şi de stat cu privire la organizarea judeţelor şi municipiilor, document emis în 14 ianuarie 1968, arată că la pregătirea reorganizării României în 35 de judeţe (la acel moment) au participat economişti, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi și lingvişti. Documentul care a stat la baza redefinirii teritoriale, intitulat „Principiile de bază ale îmbunătăţirii organizării administrativ teritoriale a României şi sistematizării localităţilor rurale“, a fost adoptat în cadrul Plenarei CC al PCR din 14 ianuarie 1968.

Proiectul, având ca principală caracteristică centralizarea puterii, presupunea, printre altele, apropierea conducerii centrale de unităţile administrativ-teritoriale de bază, întărirea comunelor ca unităţi administrative puternice sau stimularea participării maselor la activitatea de stat şi obştească.

Nicolae Uszkai