Pagina principala / Istoric / 9 Mai – Ziua Independenţei de stat a României

9 Mai – Ziua Independenţei de stat a României

9 mai 1877 – Ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a declarat, în plenul Parlamentului, în numele guvernului, că România rupe legăturile cu Turcia si se declara independentă.

„În stare de rezbel cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare….Ce-am fost înainte de declararea rezbelului? Fost-am noi dependenți către turci? Fost-am noi provincie turcească? Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Străinii au zis acestea; noi nu am zis-o niciodată. Așadar, domnilor deputați, nu am nici cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi sîntem o națiune liberă și independentă” – Mihail Kogălniceanu (Discurs din 9 mai 1877 din fața Parlamentului României)

La data de 9 mai sărbătorim Ziua Independenţei de stat a României care îşi leagă numele de Mihail Kogălniceanu. Mihail Kogălniceanu a fost una dintre personalităţile dominante ale societăţii româneşti dintre anii 1840 -1890, implicat în toate evenimentele şi evoluţiile care au condus la modernizarea României până în pragul secolului al XX-lea.

Numele lui Mihail Kogălniceanu îl găsim în toate componentele istoriei româneşti din se­colul al XIX-lea – istoria politică, istoria literară, istoria presei, istoria învăţămân­tului, istoria teatrului.

A fost unul dintre ideologii Revoluției de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiției ,,Dorinţele partidei naţionale din Moldova”.

La nouă ani de la Revoluţia din 1848, Kogălniceanu participă ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la Iaşi unde este chemat să se pronunţe în privinţa Unirii.

Mihail Kogălniceanu nu numai că vroia Unirea Principatelor Române, ci era şi un partizan hotărât al independenţei românilor. „Dar, spune el, nu poate fi fericire fără libertate, nu poate fi libertate fără putere, nu vom fi puternici decît atunci cînd vom fi uniţi”.

În calitate de ministru de Externe în guvernul Ion Brătianu (primăvara-vara 1876, și apoi din nou din aprilie 1877 până în noiembrie 1878), Kogălniceanu a fost responsabil pentru intrarea României în Războiul ruso-turc din 1877-1878 de partea Rusiei, ocazie cu care țara și-a declarat independența.

După Războiul Crimeii , prințul Grigore Alexandru Ghica  l-a însărcinat cu elaborarea unui pachet de legi pentru abolirea robiei romilor. Împreună cu Alecsandri, a editat revista unionistă ,, Steaua Dunării”.

La sfârșitul războiului ruso-turc din 1877-1878, el și Brătianu s-au aflat în fruntea delegației României la congresul de la Berlin. În această calitate, ei au protestat împotriva ofertei Rusiei de a schimba Dobrogea de Nord (anterior parte a Imperiului Otoman) cu porțiunea din sudul Basarabiei primită de România prin tratatul de la Paris din 1856.

După ce s-a retras din viața politică, Kogălniceanu, care fusese ales ca membru al Secțiunii Istorice a Academiei Române în 1868, a fost președinte al Academiei între 1887 și 1889.

Col(r)dr.ing Avădanei Constantin