Careieni cu care ne mândrim. Maria CUPCEA
Aniversăm şi comemorăm în luna ianuarie câteva dintre numeroasele personalităţi careiene.
Una dintre acestea , reprezentant de valoare a Şcolii careiene este Maria Cupcea, fiica preotului Petru Cupcea, capelan, profesor de religie şi de limba română la liceul piarist din Carei.
În 6 ianuarie 2026 am aniversat 123 ani de la naşterea artistei. A urmat şcoala primară la Carei. Gimnaziul şi liceul le-a urmat la şcolile româneşti ale Beiuşului. În 1920 s-a înscris la Conservatorul de Muzică şi Artă dramatică din Cluj, unde a absolvit în 1926 secţia de pian, iar în 1928 secţia de compoziţie. Din 1924 a urmat, în paralel cu muzica, secţia dramă a Facultăţii de teatru. În perioada studiilor a lucrat ca secretară la un liceu pentru a se întreţine. S-a căsătorit cu dr. Victor Munteanu, cu care a avut un fiu, Dan Munteanu, biolog ilustru devenit ulterior membru corespondent al Academiei Române.
Careienii au avut posibilitatea de a-l întâlni pe acad.Dan Munteanu, fiul Mariei Cupcea, la simpozionul dedicat renumitului dascăl George Pteancu, ce a avut loc în data de 18 octombrie 2015, în organizarea ASTRA, Despărţământul ,,Aurel Coza,, Carei. aici
Nume sonore la simpozionul omagial George Pteancu de la Carei sub egida ASTRA
În 1929, Maria Cupcea se angajează ca profesoară de muzică la Liceul din Turda, de unde trece apoi la Liceul „Principesa Ileana” (Liceul „Mihai Eminescu” din Cluj Napoca). În acelaşi timp era angajată la Teatrul Naţional Cluj-Napoca. A jucat pe scena Naţionalului Clujean 35 de stagiuni. Între anii 1949-1955 a fost rector al Institutului de Teatru din Cluj.
Maria Cupcea a debutat în film în 1957 în „Citadela Sfărâmată”, regizat de Marc Maurett. A jucat rolul bătrânei din pelicula „Sărutul” în regia lui Lucian Bratu. A fost mama lui Nică în „Amintiri din copilărie”, film regizat de Elisabeta Bostan, şi „Gazda” în „Gaudeamus igitur”, în regia lui Gheorghe Vitanidis. A mai jucat în „Patima”, realizat în 1975 de regizorul George Cornea. În 1977 o regăsim în filmul de debut al regizorului Dinu Tănase „Trei zile şi trei nopţi”.
A fost şi o talentată compozitoare. A compus muzică simfonică şi muzică de scenă la spectacolele Tessa de Jean Girardoux, Bacantele şi Hecuba de Euripide, Maria Stuart de Fr. Schiller, Viforul de Barbu Ştefănescu-Delavrancea. A scris foarte multe articole despre teatrul românesc, dar şi piese pentru copii, precum Povestea porcului după Ion Creangă, Sânziana şi Pepelea după V. Alecsandri.
În 1951 a fost laureată a Premiului de Stat, iar în 1956 a primit titlul de artistă emerită.
S-a stins din viaţă în 1984 la Cluj-Napoca.
Pentru conducerea Primăriei Carei, personalitățile careiene ce provin din familii de români nu sunt băgate în seamă. O personalitate de talia Mariei Cupcea nu are la Carei nici bust nici placă comemorativă.
Numeroase personalități careiene românești au fost apreciate chiar la nivel național sau mondial dar din păcate, în Carei nu au plăci comemorative sau busturi decât prea puține. Lipsește menționarea lor până și din istoricul localității noastre prezentat de actuala administrație. Antiromânism feroce.
Buletin de Carei,
portal românesc de știri, cu administratori amenințați cu moartea pe rețelele sociale
-
Buletin de Carei se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet.
-
Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa. Contactați-ne: AICI
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei