Codul Penal al României moderne pedepsea funcționarii corupți. Acum corupții sunt avansați

Pedepsele standard: Funcționarii vinovați își pierdeau definitiv funcția, erau condamnați la închisoare de la un an la trei ani și primeau o amendă reprezentând dublul valorii mitei primite.

Mita în justiție: Dacă fapta era comisă de un judecător sau arbitru în favoarea sau defavoarea unei părți din proces, pedeapsa creștea, ajungând la muncă silnică pe timp mărginit sau chiar la închisoare pe viață, în funcție de gravitatea sentinței influențate.

Arestările ilegale și abuzurile de putere: Un funcționar care dispunea o arestare abuzivă ce depășea 3 zile era declarat incapabil de a mai ocupa funcții publice timp de 1-3 ani. Dacă arestarea ilegală trecea de o lună, funcționarul primea 2 ani de închisoare și își pierdea dreptul la pensie.

Folosirea torturii: Funcționarii din sistemul judiciar care ordonau sau foloseau tortura („cazne”) pentru a smulge mărturisiri de la bănuiți erau condamnați direct la 2 ani de închisoare, pe lângă alte pedepse aferente rănirilor provocate.

Efectul excluderii pe viață.

Elementul cel mai de temut al Codului Penal elaborat de Cuza Vodă  era interdicția civică și pierderea drepturilor politice. Odată dovedit corupt, un funcționar își pierdea definitiv cariera, onoarea și dreptul de a mai lucra vreodată la stat, fiind eliminat total din viața publică a țării.

După lovitura de stat din decembrie 1989, în România poate ajunge primar un evazionist dovedit iar un condamnat pentru contrabandă, cu suspendare, poate ajunge administrator public într-o primărie. Și ne mirăm de ce a fost înlăturat Alexandru Ioan Cuza în 1866.