165 de ani de la naşterea lui Badea Cârţan, dacul coborât de pe Columna lui Traian
24 ianuarie 2014. Azi se implinesc exact 165 de ani de la nasterea lui Gheorghe Cârțan cunoscut și sub numele de Badea Cârțan. Un ţăran român născut lâgă Sibiu, în comuna Cârtişoara la 24 ianuarie 1849, al doilea din cei şapte copii ai lui Nicolae şi Ludovica Cârţan.
A fost toată viaţa un luptător neobosit pentru drepturile românilor din Transilvania. Împlinea 10 ani, în 24 ianuarie 1859, exact în ziua când românii din Moldova şi Muntenia s-au unit sub domnia lui Cuza.
De-a lungul vieţii, Badea Cârţan a distribuit cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. Peste 200.000 de volume aduse cu traista de peste munţi a răspândit Badea Cârţan prin satele din Transilvania. Nu a primit autorizaţie pentru comerţul cu cărţi româneşti fiindcă Transilvania se afla sub ocupaţie.A fost arestat şi mai apoi eliberat. Oile i-au fost confiscate. A stat la Viena două zile pentru a intra la împărat, 7 zile în „beciurile Vienei”, arestat şi apoi trimis la Pesta. „Dumnezeu Viu Este!”. Cu aceste vorbe începe cererea lui Badea Cârţan, mai degrabă plângerea lui către Impăratul Franz Josef. Nu i-a făcut dreptate împăratul, căci n-avea cum să fie de partea unui român aflat în judecată cu ungurii, dar l-a eliberat din închisoare, mai ales că însuşi Regele Carol I a intervenit pentru eliberarea lui, mişcat profund de dragostea lui de ţară, de drumurile nenumărate pe care le-a făcut pentru a căra cărţi spre folosul neamului său asuprit din Ardeal. Ca să ştie că au părinţi. Cine li-e „tată şi mamă”.
„Cine a mai văzut graniţă prin mijlocul ţării? ”
În comuna Cârtisoara circulă întâmplarea care i-a trezit copilului de cioban iubirea fată de neamul românesc. Aflat împreună cu tatăl său şi cu turma de oi pe crestele munţilor, într-o zi senină de vară, copilul a avut curiozitatea de a-şi întreba tatăl ce se află dincolo de crestele semeţe ale munţilor. Răspunsul primit, că acolo sunt tot români, l-a nedumerit pe copil care a spus: ” Cine a mai văzut graniţă prin mijlocul ţării? Dar noi ce suntem? Nu suntem tot români? De ce aici nu-i tot România?” Aşa a început legenda lui Cârţan, ţăranul care toată viaţa a luptat pentru unirea tuturor românilor şi trezirea conştiinţei naţionale. În anul 1877, si-a pus turma de oi la dispozitia armatei române, înrolându-se voluntar în Războiul de Independentă.
Badea Cârţan nu a fost doar un simplu cioban ci şi un autodidact. Era un bun cunoscător de carte, vorbea câteva limbi străine şi a luptat alături de reprezentanţii Scolii Ardelene pentru drepturile românilor transilvăneni. Nu a fost căsătorit niciodată, şi-a dedicat întreaga viaţă răspândirii culturii româneşti.
“Un dac a coborât de pe Columnă!”
Asa au titrat ziarele vremii din Roma, cu peste 100 de ani în urmă. Cel care a coborât de pe statuie era badea Cârţan un ţăran român care a călătorit 45 de zile pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian. „Cum era singur și a nimănui, cum se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un țăran din Corjați, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. A rupt trei perechi de opinci ca să ajungă la Roma. “La Bucureşti am fost de peste 170 de ori. Bucureştiul şi Roma ar trebui să le vadă tot românul, că, dacă nu ştie de moşu-său şi de tată-său, zici de el că-i orfan”, mărturisea Badea Cârţan într-o revistă a vremii.
“Aici doarme Badea Cârtan, visând la întregirea neamului său”
Unirea neamului românesc a fost cea mai mare dorinţă a lui Badea Cârţan. Nu a mai apucat anul Marii Uniri. S-a stins cu 7 ani mai devreme, în 1911, la 7 august, când încă Transilvania era sub ocupaţie austro-ungară. Aşa că Badea Cârţan a mărturisit din timp că vrea să fie îngropat pe pământ liber românesc, să poată auzi vorbă românească. Pe mormântul lui din Sinaia stă scris “Aici doarme Badea Cârţan, visând la întregirea neamului său”…
În zilele noastre, în paginile de istorie Badea Cârţan mai prinde viaţă doar în manualele de clasa a IV-a. Muzeul “Badea Cârţan” de la Cârtişoara adună opincile, bâta, cămaşa, fluierul şi desagii în care a cărat sute de cărţi româneşti toată viaţa cel care a avut o singură dorinţă:Unirea tuturor românilor.
Sursa:Româniaistorica.ro
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr