„Dacia Nemuritoare” la al şaptelea număr

A apărut la chioşcurile de ziare un nou număr al revistei „Dacia Nemuritoare”.Numărul 7/2014 al revistei „Dacia Nemuritoare” aduce în atenția cititorilor săi vechi obiceiuri dacice specifice primăverii.
Primul dintre acestea este „Mărțișorul-talisman solar moștenit de strămoșii traco-geto-daci”, un articol asupra străvechiului obicei scris de Prof. Paula Olșanschi. Dansul ritualic al călușarului este tratat de prof. univ. dr. Raisa Radu în articolul-foileton „Călușarii-un joc trac?” aflat la partea a doua.
Conf. univ. dr. G.D. Iscru se apleacă în articolul său „Grigore Leșe sau retrăirea strămoșilor” asupra personalității artistului care a redescoperit doina cu noduri a maramumereșenilor și a făcut-o cunoscută în țară și peste hotare.
Personalități culturale sau istorice sunt reînviate și în articolele „Din activitatea unui arheolog român, Dumitru Berciu (1907-1998)”, scris de prof. dr. Rodica Tarțău și prof. dr. Adina Berciu, „Ne-a părăsit Monica”, scris de prof. Maria Ionescu, și „Aniţa Nandriş-Cudla, „20 de ani în Siberia. Destin bucovinean“ (I)”- de la carte la scenariu radiofonic”, autoare prof. dr. Irina Stejaru.
Deosebit de bine documentat este articolul „190 de ani de la nașterea lui Avram Iancu-Eroul revoluției Române de la 1848”, în care prof. univ. dr. Ioan Condor evocă personalitatea Crăișorului Munților. O restituire a unei file de istorie adevărată este articolul „Cum a făptuit mincinosul și nevolnicul Sigismund Bathory „Unirea” Ţărilor Dacice (1) – un răspuns la alte denigrări, adresate marelui Voievod Mihai Viteazul, promovat de revista „Historia” al profesorului de istorie dr. Marin Alexandru Cristian.
Opera poetul neamului românesc, Mihai Eminescu, este privită dintr-o perspectivă nouă de prof. Gheorghe Bucur în „Elemente ale dacismului eminescian” aflat la partea a patra în acest număr al revistei.
Scriitorul Daniel Roxin face o radiografie a marilor puteri mondiale care dictează, direct sau voalat, cursul istoriei contemporane într-un articol, „România versus tâlharii moraliști ai planetei”, ce abia după ce l-ai citit pune întrebări.
Școala Ardeleană, izvorul ce a alimentat dorința de afirmare națională a transilvănenilor, este descrisă de scriitorul Dan Eugen Dumitrescu în articolul „Rolul Școlii Ardelene în afirmarea identității românilor din Transilvania”.
Mai amintim continuarea unor articole inițiate în numere anterioare, precum „Kosovo – un perpetuum mobile al conflictelor interetnice (II)”, autor prof. univ. dr. Nicu Vintilă, „Problema Basarabiei în discuțiile româno-sovietice din timpul Războiului Rece (II)”, dr. Ion Constantin, Galerius, păstorul dac devenit împărat roman (II), prof. dr.Mihai Popescu, și Patru scrisori papale către Mihai Viteazul (III), av. Adrian Iscru.