Un tezaur excepțional din aur descoperit ieri
Muzeul Național de Istorie din București s-a îmbogățit din această dimineață cu un tezaur din AUR deosebit de frumos și de bine păstrat, descoperit chiar ieri într-o pădure din apropierea Brașovului.
Autorul descoperirii, dl. Fănel Șerban, un pasionat de arheologie, mi-a relatat că ieri după masă, fiind plecat în natură, în apropiere de Brașov, a reușit să îl identifice cu ajutorul unui detector de metale, pe care îl folosește cu o autorizație specială.
În scurt timp, au ieșit la lumină 21 de verigi din aur (probabil un colier) cu o greutate de 115,57 grame… La locul respectiv nu s-au găsit și alte artefacte.
În mai puțin de 24 de ore, autorul descoperirii s-a prezentat la Muzeul Național de Istorie din București și a predat specilaiștilor întregul tezaur. El a fost în scurt timp verificat cu raze X și s-a constatat că conține 86% aur și 14% argint, ceea ce dovedește că este vorba de aur aluvionar, specific prelucrării antice pe teritoriul României. De altfel, din câte știm, un procent similar de aur și argint s-a găsit și în unii cosoni.
Conform primelor opinii exprimate de specialiști, tezaurul pare să fie din perioada Halstattiană, având o vechime de peste 3.000 de ani, lucru care este impresionant dacă privim rafinamentul execuției.
sursa adevaruldespredaci.ro
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de Tiberiu Vanca la 29 martie 2014 - 22:01
Inelele de referinţă au circulat în vremea agatârşilor, pe teritoriul Daciei ca mijloace de schimb. Pentru acoperire îl cităm pe Ion Rusu Abrudeanu (24 Decembrie 1870- 31 august 1934) din monografia „Aurul Românesc -Istoria lui din vechime şi până azi-” Ed. Vasiliana -’98 -Iaşi – 2009, pag.52 : „Profesorul maghiar Kis Ianos ne arată că în timpurile străvechi aurul era pus în circulaţie prin niște verigi sau inele de aur. Într-o conferinţă a sa publicată în anul 1859 sub titlul „Despre monedele-inele”, profesorul Kis constată că aceste inele nu erau făcute la întâmplare, ci după un anumit sistem de greutate. Acelaşi lucru îl afirmă şi M. Much şi I. Hampel(1)”
(1) Hampel Ioszef: A bronzkor emlekei Magyarhonban.
La aceaşi pagină Teglas Gabor precizează la punctul I.(unu roman)”Apoi în comuna Lăpuş, de lângă Dobra , acelaşi judeţ (N.N. Hunedoara), s-au găsit în 1881 opt verigi de aur, legate una de alta”. La aceaşi pagină la punctul II. „Aici, (n.n. Ţara Haţegului) în comuna Toteşti s-au găsit, în anul 1854, paisprezece verigi de aur, fiecare în greutate de 105 grame. Unele din aceste verigi au putut fi fabricate şi din aurul spălat în Murăş, lângă Alba Iulia sau în comuna Pianul de Sus…”
În aliniatul penultim al aceleiași pagini I. Rusu Abrudeanu citează: „Herodot ne arată în Cartea sa IV că exploatarea minelor de aur era atât de înaintată sub Agatârşi, încât numai după o muncă de sute de ani a putut să se ridice la o așa perfecţiune. … Într-adevăr, istețimea comercială a Fenicienilor, meşterii Grecilor, a ajuns să fie cunoscută până în Munţii Abrudului, căci prin inelele egiptene ei au contribuit la dezvoltarea minieră în Dacia…”
Este deci de reţinut că inelele „monede de schimb” sunt împrumutate din civilizaţia egipteană, pentru că la acelaşi aliniat Herodot spune: „… Căci prin inelele de aur egiptene ei au contribuit la dezvoltarea minieră în Dacia, fapt de care vorbesc şi piramidele Egiptului.”
La pagina 53 al aceleiași lucrări „Aurul românesc …” I.R.A. precizează: „Înainte de era creştină, Agatârşii dispar din istorie.”
de tirca valentin la 1 aprilie 2014 - 13:50
AGATHIRSII S-AU RETRAS IN INTERIORUL CARPATILOR DIN CALEA GLOATELOR PRIBEGE CARE LE CREEAU NEAJUNSURI .ACOLO TRAIAU LINISTEA DATA DE ANONIMAT IN DEPLINA ARMONIE CU NATURA.SUNT PASNICI ,CIVLIZATIA LOR ESTE DEPARTE DE ABSOLUT TOT CE STITI. IN ULTIMUL TIMP ,OBIECTELDE AUR CE LE APARTIN IES LA LUMINA. PITRE SI AURUL AGATHIRSILOR VOR POVESTI LUMII O ALTA ISTORIE A CEEA CE S-A INTIMPLAT IN REALITATE PE PAMINT. PE LINGA AUR SI CONSTRUCTIILE GIGANTICE,A MAI IESIT LA LUMINA SI C.TA.I-ul (crai-rege) .VIZIONATI SITE-UL AGATHIRSILOR DE LA SUPRAFATA NUMIT LUPTATORII ORDINULUI DRAGONULUI