Pagina principala / Eveniment / Revista Dacia Nemuritoare, la al XIV-lea număr. Festivalul ,,Adevărul despre daci şi istoria străveche a plaiurilor româneşti’’

Revista Dacia Nemuritoare, la al XIV-lea număr. Festivalul ,,Adevărul despre daci şi istoria străveche a plaiurilor româneşti’’

Revista ,,Dacia nemuritoare’’ ajunsă la nr. 14,  dedică prima pagină sărbătoririi de  la 25 octombrie a Zilei Armatei Române, aducând în atenţia cititorilor simbolul istoric naţional Monumentul Ostaşului Român de la Carei, închinat ostaşilor români căzuţi în lupta pentru eliberarea patriei.

Scriitorul Dan Eugen Dumitrescu semnează editorialul de pe prima pagină intitulat ,,Prezidenţiabilii’’ în care anunţă că urmează, ca, în sfârşit după 10 ani, să intervină schimbarea mult dorită de  majoritatea electoratului .

Dr.Marian Alexandru Cristian, profesor de istorie, prezintă al patrulea episod din materialul „Mihai Viteazu în conştiinţa europeană”, consemnând desfăşurarea evenimentelor din perioada 1595-1599.

„Sculptorul Constantin Brâncuşi, cel care a deschis o filială oltenească la Paris” se află la al treilea serial întocmit de scriitorul Dan Eugen Dumitrescu. Despre Catedrala Reintregirii -simbol al Unităţii Naţionale ne oferă detalii prof.Maria Ionescu. Complexul, asemănător unei mănăstiri voievodale româneşti, a fost construit în perioada 1921-1922. Pictura este executată în frescă de pictorul Costin Petrescu.

În această catedrală impozantă,au fost încoronaţi pe data de 15 octombrie 1922, regele Ferdinand şi regina Maria.

,,Carei- ultima brazdă’’,un  articol semnat de Daniela Ciută,face referire la dubla aniversare de la Carei din data de 25 octombrie.

In acest an se implinesc  70 de ani de la asaltul biruitor al trupelor române pentru eliberarea ultimei brazde de pământ românesc. În semn de omagiu pentru jerfa eroilor români, la Carei a fost ridicat marele monument de for public, creaţia sculptorului Gheza Vida, respectiv Monumentul Ostaşului Român, de la a cărui inaugurare se împlinesc 50 de ani la aceiaşi dată de 25 octombrie.

Monumentul Ostaşului Român adună în jurul său întreaga comunitate românească din Carei la fiecare dintre importantele sărbători ale neamului nostrum  dar şi la momente de restrişte, reprezentând de fapt, kilometrul 0 pentru careieni.

Despre Societatea pentru Cultura si Literatura Română în Bucovina, la 150 de ani de la înfiinţare, relatează prof. Brânduşa Cepuc.

La rubrica  „Aşa vă place istoria ?” prof. Mircea Dorin Istrate prezintă în acest număr ,,Icoane de suflet’’, două dintre acestea fiind Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Marele Mihai.

Deosebit de bine documentat şi atractiv este materialul prof.Gheorghe Bucur,,Specificul viziunii mitologice a lui Geroge Coşbuc. Luând modelul celebrelor epopei traduse de el, Ramayana şi Mahabharata, Cosbuc consideră, pe bună dreptate, că civilizaţia noastra veche, dacică, se regăseşte  în specii literare speciale, precum basmul, legenda sau balada şi va acţiona în consecinţă.

Ultima parte din „Eminescu-prima jertfă politică pe altarul Daciei Mari” ,sub semnătura prof.univ.dr.Aurel David, cuprinde şi epitaful pe care Eminescu singur şi l-a scris în 1883.

Îl putem citi şi pe careianul nostru, Tiberiu Vanca, cu un nou episod din “Ţara fără Femei.Ţara bărbatţlor lânoşi. Locul de maxima concentraţie culturală a ortodoxismului”.

,,Pelerini pe urmele Brâncovenilor’’, de prof.Paula Olsanschi, ne poartă prin toate zonele reprezentative perioadei brâncoveneşti.

Conf.univ.dr. G.D. Iscru se apleacă  în articolul său asupra ,,Semnificaţiei martiriului  sfinţilor Brâncoveanu – Bararaba în retrospectiva şi perspectiva istoriei’’ având ca motto spusele lui Constantin Brâncoveanu însuşi către fii săi,,Fii mei, fiţi curajoşi!/Am pierdut tot ce-am avut în această viaţă,/cel puţin să ne salvăm sufletele noastre şi să ne spălăm păcatele cu sângele nostru.’’

Merită semnalat  și articolul  deosebit de bine documentat „ Revoluţionari  moldoveni şi munteni participanţi la Revoluţia 1848- 1849 din Transilvania’’ în care prof. univ. dr. Ioan Condor, absolvent al Liceului ”Vasile Lucaciu” din Carei şi Membru de Onoare al Asociaţiunii Astra, Despărţământul Carei, exemplifică iniţiativele şi stăruinţa lui Nicolae Bălceascu, fruntaşul Revoluţiei din Ţara Românească pentru recunoaşterea drepturilor naţionale ale românilor transilvăneni.

Tot  prof.univ. dr. Ioan Condor, care este preşedintele filialei Bucureşti a Societăţii Cultural Patriotice ,,Avram Iancu’’,lansează  o invitaţie la simpozionul ştiinţific ,,230 de ani de la Revoluţia din 1784 condusă de Horea, Cloşca şi Crişan’’ care va avea loc în ziua de 25 octombrie, între orele 17.00-18.30, la sediul Café Teatru Godot din Bucureşti, str. Blănari, nr.14.

În cadrul acestui simpozion, prof.univ.dr. Ioan Condor va susţine conferinţa intitulată ,,Natura marii confruntări din 1784- ,,Răscoală’’ sau ,,Revoluţie’’?, Ilie Gabra, dr. în filosofie va susţine conferinţa ,,Cauzele şi premisele Revoluţiei’’, prof. dr. Constantin Popescu, istoricul ,,Faza I ,,Răscoala’’ şi faza a II-a,,Trecerea de la Răscoală la Revoluţie’’, prof. univ. dr. Gheorghe Iscru – istoric ,,Faza a treia ,,Revoluţia’’ şi prof.univ.dr. Ioan Condor ,,Semnificaţia Revoluţiei în conştiinţa poporului român şi al Europei’’.

Din paginile revistei mai aflăm că Asociaţia Geto-Dacii organizează la Muzeul Naţional al Ţăranuluii Român din Bucureşti Festivalul ,,Adevărul despre daci şi istoria străveche a plaiurilor româneşti’’, aflat la  ediţia a II-a. Evenimentul va avea loc între 10-12 octombrie şi va cuprinde  susţinere de conferinţe, vizionare de filme documentare, lansări de carte şi evenimente pentru copii.

În articolul ,,Ce ascunde Muntele ascuns’’ al prof. dr. Irina Stejaru,aceasta  redă cuvintele prof. univ.dr Raisa Radu care a prezentat volumul de versuri al poetei Maria Şerban Silvaş  ,,Muntele ascuns’’ în care poeta sondează adâncurile şi tainele mitologiei dace. ,,Muntele ascuns’’ este Muntele Sacru al dacilor ,,Kogaionon’’ (Kogaion), iar poeta îşi manifestă în lirica sa credinţa că,asemenea Păsării Pheonix ,,bravul, lumii vechi popor’’ român va reînvia.

Mai amintim continuarea unor articole iniţiate în numerele anterioare, precum  ,,Problema Basarabiei în discuţiile româno-sovietice din timpul Războiului Rece (IX) scris de dr. Ion Constantin, ,,Harpia- temuta sabie încovoiată a geto-dacilor nemuritori (III), articol scris de  conf. Univ. dr. George V. Grigore,  ,,Ocna Telega’’(V), autor prof. Ilie, articolul scris de prof.univ. dr. Rodica Tanţău ,,Meşteşugurile la  geto-daci – tradiţie şi inovaţie (II) şi articolul scris de prof. dr. Radu Raisa ,,Căluşarii, un joc trac ?’’ (IX).

Abonamente la această revistă se pot face prin Poşta Română, nr.catalog 19150. O puteţi cumpăra de la chioşcurile de ziare.

AnaMaria Roman