Pagina principala / Eveniment / Dacia Nemuritoare, la a XVI-lea număr

Dacia Nemuritoare, la a XVI-lea număr

Revista ,,Dacia nemuritoare’’ ajunsă la nr. 16,  dedică prima pagină Sfintelor Sărbători de iarnă, în timpul cărora mergeam cu colindul să vestim Naşterea Mântuitorului nostrum Iisus Hristos în ieslea de la Betleeem, fără a ne păsa că aveam obrajii şi nasurile roşii de ger, că ne îngheţaseră picioarele în bocanci.

Scriitorul Dan Eugen Dumitrescu semnează editorialul de pe prima pagină intitulat ,, Maniere şi maniere’’ în care  vorbeşte de starea de fapt din  actuala societatea românească, în care bunul simţ şi bunele maniere aproape că nu mai există, nesimţirea luându-le locul. Dacă în alte ţări lumea s-a deprins cu bune maniere prin constrângerea  dată prin amenzi şi prin faptul că ceilalţi îi corectează, la noi trebuie  mai întâi să se facă acest studiu al bunelor maniere de mici, din şcoală, din liceu, la orele de dirigenţie, unde trebuie să fie învăţate toate aspectele unui om civilizat.

În anul 2014 se împlinesc 100 de ani de la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, în articolul său, Ilie Gabra tratează acest subiect, vorbind despre contextul în care se află România atunci. Timp de 2 ani, până în 1916, România şi-a păstrat neutralitatea, după care, conducătorii de atunci ai României, I.I.C Bratianu văzând că se iveşte momentul prielnic pentru visul de unire, intră în război, împotriva Austro-Ungariei, impunând recunoaşterea drepturilor României asupra teritoriilor locuite de români din Transilvania, Banat, Maramureş, Crişana.

Prima conflagraţie mondială care a distrus imperii europene şi în care s-au folosit pentru prima dată armele de distrugere în masă, a însemnat pentru România mari bătălii militare devenite simbol al curajului şi determinării Armatei Romane, ca cele de la Mărăşti, Mărăşesti şi Oituz,  remarcarea marilor personalităţi politice, regele Ferdinand şi I.I.C Brătianu, care au făurit România modernă şi recuperarea celor 5 vechi teritorii româneşti, Transilvania, Banatul, Bucovina, sudul Dobrogei, Basarabia, cu  marele preţ al sacrificiului a 340.000 de vieţi omeneşti.

La rubrica  “Aşa vă place istoria?” prof. Mircea Dorin Istrate prezintă în acest număr  ca ,,Icoană de suflet’’ pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a realizat Mica Unirea de la 24 ianuarie 1864 şi cel care a realizat importante reforme, ca cea agrară, a secularizării averilor mănăstireşti,reforma Învăţământului.

Dr.Marian Alexandru Cristian, profesor de istorie, prezintă al VI-lea  episod din materialul “Mihai Viteazul în conştiinţa europeană”, consemnând  cronicile denigratorilor săi , dar şi diplomaţilor care au apreciat calităţile  Voievodului  şi au făcut eforturi pentru a-l apăra.

,,Sculptorul Constantin Brâncuşi, cel care a deschis o filială oltenească la Paris” se află la al V-lea serial întocmit de scriitorul Dan Eugen Dumitrescu.

Despre Societatea pentru Cultura si Literatura Română în Bucovina, la 150 de ani de la înfiinţare,  capitolul V, relatează prof. Brânduşa Cepuc.

Foarte  bine documentat şi atractiv este materialul prof.Gheorghe Bucur,,Specificul viziunii mitologice a lui George Coşbuc. El este un poet al soarelui  (poemul Floarea soarelui, În miezul verii, În zori, Faptul zile), fiinţa mitologică, Soarele fiind o zeitate păgână adusă de Coşbuc într-un cadru naţional.

Asociaţia Geto-Dacii  a organizat  la Muzeul Naţional al Ţăranuluii Român din Bucureşti Festivalul ,,Adevărul despre daci şi istoria străveche a plaiurilor româneşti’’, aflat la  ediţia a II-a. Evenimentul a avut loc între 10-12 octombrie şi a cuprins susţinerea de conferinţe ca ,,Dacia şi dacii în conştiinţa lumii antice’’ unde prof.dr. Aurel David afirmă cu tărie că aici a existat o civilizaţie care a influenţat puternic Europa., lansări de carte ca ,,Strămoşii noştri reali, geţii-dacii-tracii-illirii…naţiunea matcă din vatra ,,Vechii Europei’’. În cadrul lansării de carte, asociaţia Geto-Dacii a prezentat şi scrisoarea deschisă pe care o inaintează factorilor politici, prin care se solicită revenirea la manualul unic de istorie naţională a Românilor scris în spiritul adevărului istoric şi eliminarea manualelor alternative.O comunicare aşteptată în cadrul festivalului a fost cea a careianului patriot, dnul prof.univ.dr. Ioan Condor care a susţinut conferinţa de permanentă actualitate,,Transilvania, Pământ românesc’’.

În cadrul  simpozionului ştiinţific ,,230 de ani de la Revoluţia din 1784 condusă de Horea, Cloşca şi Crişan’’ care a avut loc în ziua de 25 octombrie , prof.univ. Ioan Condor,  absolvent al Liceului ”Vasile Lucaciu” din Carei şi Membru de Onoare al Asociaţiunii Astra, Despărţământul Carei, a susţinut conferinţa intitulată ,,Semnificaţia Revoluţiei în conştiinţa poporului român şi a Europei’’.În cadrul acestei comunicări, autorul susţine faptul că evenimentul revoluţionar şi personalitatea lui Horea a pătruns şi au rămas adânc în conştiinţa moţilor, a urmaşilor acestora şi a întregului popor. Revoluţia lui Horea, Cloşca şi Crişan a avut un profund caracter social şi naţional, a aexistat o solidaritate între revoluţionarii transilvăneni şi cei din Moldova şi Ţara Românească şi a avut un puternic ecou în Europa pentru că lupta ţărănimii româneşti corespundea cu năzuinţele celor care doreau înlăturarea feudalismului de pe bătrânul continent.

Deosebit de captivant şi de bine documentat este articolul ,,Datini străvechi de Crăciun şi Anul Nou’’, semnat de prof.Olimpia Cotan-Pană, care explică originile pre-euro-indiene ale Crăciunului, care celebra solstiţiul de iarnă.Primii creştini s-au străduit să înlăture sărbătoarea romană de la solstiţiul de iarnă, când ziua începea să crească şi au mutat naşterea lui Iisus pe 25 decembrie ca şi naşterea lui Mithra, cu rădăcini în neolitic, semnificând reînoirea.O datină străveche a noastră constră în realizarea unui colac în formă umană cu rochie-o femeie, pe care-l jucau în horă în jurul focului din seara de mucenici-Uitata, când se împărţea bătrânilor să-i uite moartea, ocolind fetele şi băieţii să nu-I uite dragostea.Un aspect scos în evidenţă de autoare este faptul că Maica Domnului e Maica fecioară în creştinism, care naşte băiatul, minunea unei noi lumi, lucru care induce ideea că în genomul vieţuitoarelor este incriptată formula de autoreproducere în cazul pericolului de dispariţie a speciei, că nu în zadar Creatorul ăi spune lui Hiperion în ,,Luceafărul’’ ,,Dar piară oamenii cu toţii/S-ar naşte iarăşi oameni.’’

Scriitorul  Sebastian Sârbu scrie un articol interesant intitulat ,,Reconfigurarea strategică a centrelor de putere’’ în care susţine că lumea, cu toate progresele imense din domeniul tehnologiei, civilizaţiei şi culturii, economiei este măcinată de mari contradicţii, de mari provocări, discrepanţe, context în care are loc o bătălie complexă între marile puteri ale lumii, SUA,UE,Rusia, China, Japonia, India, Lumea arabă pentru reconfigurarea centrelor de putere, pentru cucerirea şi menţinerea iniţiativei politice şi strategice şi a tehnologiei de vârf, a dominaţiei strategice.

În articolul său, ,,Antonio Maria del Chiaro- Revoluţiile Valahiei’’, prof. univ.dr.Raisa Radu face recenzia cărţii scrise de secretarul lui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, ,,Revoluţiile Valahiei’’, care constituie un document de geografie fizică şi economică, de etnografie şi istorie politică.

Prof. dr.Ilie Gabra vorbeşte în paginile revistei despre noua carte a lui Valentin Hossu- Longin ,,Mantaua Iancului’’, în care autorul face ,,decodificarea strălucită a sensului istoriei ardelene, tainele destinului său, împărtăşit din fiinţa sa lăuntrică, trainică şi de neoprit.’’

Mai amintim continuarea unor articole iniţiate în numerele anterioare, precum  ,,Problema Basarabiei în discuţiile româno-sovietice din timpul Războiului Rece (XI) scris de dr. Ion Constantin, ,,Harpia- temuta sabie încovoiată a geto-dacilor nemuritori (V), articol scris de  conf. Univ. dr. George V. Grigore,  ,,Ocna Telega’’(VII), autor prof. Ilie Gabra,  articolul scris de lector univ.dr.Ilie Gherheş- ,,Aşezarea ucrainienilor în Bazinul de Jos al râului Vişeu-sec.XI ,,Căluşarii, un joc trac ?’’ (IX) şi ,,Semnificaţia martiriului  sfinţilor Brâncoveanu – Basaraba în retrospectiva şi perspectiva istoriei’’(III) al conf.univ.dr. G.D. Iscru, articolul scris de prof.univ. dr. Rodica Tanţău ,,Meşteşugurile în Dacia romană(II), în care autoarea susţine că bogatele resurse ale Daciei ca minele, carierele, ocnele de sare au determinat o producţie meşteşugărească mare, aducând mari beneficii fiscului imperial roman.

Abonamente la această revistă se pot face prin Poşta Română, nr.catalog 19150. O puteţi cumpăra de la chioşcurile de ziare.

AnaMaria Roman