Dinozaurii din Hațeg, unici în lume. Braconierii de dinozauri
România este țara în care se braconează absolut orice: de la vânat la obiecte de artă și de la vestigii istorice până la relicve antice. Dar „ultimul venit“ în acest domeniu sunt fosilele străvechi, adeseori niște veritabile comori științifice. Sustrase din siturile paleontologice, acestea iau calea străinătății, unde sunt vândute pe bani grei colecționarilor pasionați de acest domeniu.
Conform unor date oficiale, România ocupă, de câțiva ani buni, locul cinci în Europa în ceea ce privește traficul cu obiecte care aparțin patrimoniului științific și cultural național. Practic, țara noastră este victima unei veritabile „hemoragii“ de valori, în urma căreia milioane de euro se pierd fără urmă. Cu toate că nu afectează bunuri culturale de o valoare similară celei din traficul cu antichități, afacerile cu fosile sunt aproape la fel de păguboase: este vorba despre relicvele unor animale preistorice care, păstrate din vremuri imemoriale, dispar înainte de a putea fi cercetate de către oamenii de știință.
Legi șchioape
Conform specialiștilor, fosilele „sunt oase sau schelete de animale, cochilii de moluşte sau resturi de copaci care s-au pietrificat în decursul a milioane de ani şi au ajuns până la noi în această formă“. Pentru oamenii de știință, ele vorbesc despre modul cum au trăit și au murit vietățile respective, dar și despre condițiile de mediu de acum multe mii și milioane de ani. Teoretic, fosilele ar trebui să aibă doar o valoare strict științifică. Însă raritatea lor, dublată adeseori de aspectul straniu, le-au transformat în obiect al pasiunii unor colecționari.
Conform legislației în vigoare în România, legea interzice „braconarea“, precum și vânzarea de fosile autohtone. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 236 din 24 noiembrie 2000, modificată prin Legea nr. 462 din 2 august 2001, prevede:
Art. 30. – (1) „Bunurile patrimoniului natural existente in situ în afara perimetrului ariilor naturale protejate din categoriile stabilite la art. 5 alin. (1) respectiv peșteri, depozite fosilifere, formațiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolați și altele asemenea vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecție corespunzătoare, ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale.
(2) Pentru peșteri, zona de protecție se poate referi la o zona restrânsă în jurul intrării în peșteră și la o zonă al cărui perimetru de la suprafața terenului acoperă integral structurile subterane ale peșterii“. De asemenea, legea mai prevede, în Art. 32, lit. b: „colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic, efectuate fără autorizație în peșteri“. Dar, în ciuda acestor prevederi, fosilele deosebit de valoroase pleacă din ţară ilegal şi ajung în colecţii particulare. Asta, în cazul în care nu se vând, pur și simplu, pe ebay.com.
Moș Martin din peșteră
Al doilea trofeu vizat și „vânat“ de către braconierii de fosile este ursul de peșteră. După cum îi spune și numele, această fiară a trăit în peșteri în vremea Erei Glaciare. Dispărut în urmă cu circa 42 de mii de ani, a lăsat în urma zeci și sute de mii de schelete, care acum sunt traficate în toată Europa vestică și nu numai. Pe site-ul ebay.com există nenumărate fosile de „Ursus Spaeleus“, în dreptul cărora este menționată originea: „Carpathian Mountain – Roumania“. Deosebit de spectaculoase, această categorie de fosile are prețuri pentru toate buzunarele. Spre exemplu, un schelet complet poate fi cumpărat de acolo pentru sume cuprinse între 120 și 150 mii de euro. Și să ținem cont de faptul că specialiștii sunt de părere că doar în ultimele două decenii au fost scoase din țară câteva mii de asemenea schelete.
Un craniu complet, dar de dimensiuni de-a dreptul impresionante, poate costa circa 15.000 de euro, în timp ce un maxilar, aproximativ 1.500 de euro. În schimb, dinți și măsele (care, din păcate, ajung să fie transformate în pandantive) pot fi procurate cu 10-15 euro. Cu câțiva ani în urmă, vameșii de la Nădlac au descoperit în portbagajul lui I.C. din București, geolog de profesie, două cranii complete de urs de peșteră. El le-a relatat vameșilor că respectivele obiecte nu sunt ale lui, ci ale unui prieten care le-a adus din Ucraina. Ambele fosile i-au fost confiscate, iar persoana în cauză a plătit și o amendă, dar nu deosebit de consistentă, după care a fost lăsat să plece mai departe. Dacă ar fi ajuns în străinătate, omul ar fi câștigat pe cele două relicve străvechi circa 30.000 de euro.
Ciolanele din debara
Spre deosebire de restul Europei, în țara noastră nu există prea mulți colecționari de „ciolane străvechi“. Astfel că, în această privință, nu putem vorbi despre o „piață internă“. În schimb, fosilele românești merg foarte bine „la export“. Iar pentru acesta s-au pus la punct adevărate „rețele specializate“. „Prada“ preferată a acestui tip special de braconaj sunt dinozaurii din Hațeg. Iar acest lucru, cu atât mai mult cu cât sunt unici în lume: din cauza unor condiții locale specifice, dinozaurii noștri sunt niște copii în miniatură ai uriașilor lor confrați care hălăduiau prin restul lumii. Iar unicitatea lor (și prețul bun care poate fi scos de pe urma lor) îi face cu atât mai căutați în lumea traficanților de fosile.
Ca urmare a unor condiții speciale de mediu din erele trecute, în Hațeg nu s-au descoperit niciodată schelete întregi de dinozaur. În schimb, adeseori s-au găsit oase, uneori în articulație anatomică. De asemenea, începând cu mijlocul anilor ’70, în localitatea Tuștea s-au descoperit ciudatele ouă de dinozaur pitic. Uneori a fost vorba chiar și despre cuiburi întregi, cu 10-12 ouă. O bună parte din aceste relicve au ajuns pe masa oamenilor de știință, iar mai apoi, în muzeele de specialitate. Din păcate, există și multe cazuri în care braconierii, adeseori foarte bine dotați din punct de vedere tehnic, sunt cu un pas înaintea cercetătorilor.
integral pe cotidianul.ro
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr