Expulzat de regimul hortyst, primului Protopop ortodox al Careiului, Ignatiu Borza, i se refuză cinstirea memoriei
În Republica de la Carei doar refugiaţii şi expulzaţii români din perioada dictaturii hortyste nu au dreptul la amplasarea unui monument comemorativ în locuri cuviincioase. Memoria acestor români careieni nu poate fi cinstită aşa cum se cuvine şi cum este cinstită a celorlalte naţionalităţi din componenţa oraşului.
Avem un monument comemorativ finalizat care trebuie doar amplasat. Primăria Carei impune ca loc de amplasament un petec de pământ din staţia de taxi din faţa bustului lui Avram Iancu, în totală bătaie de joc. Cum să le spunem părinţilor noştri că aici va fi amplasat monumentul comemorativ? Cum să le spunem că cei din conducerea actuală a oraşului lor natal le refuză un loc decent? Că suferinţele îndurate doar pentru vina de a fi român în anii ’40 nu sunt respectate de conducerea oraşului din această perioadă? Monumentul dedicat bibliei reformate, al doilea cu această tematică, a fost amplasat de primarul Kovacs în plin centrul oraşului FĂRĂ niciun aviz, sfindând orice lege şi noţiune de bună convieţuire!
Asociaţia fostilor refugiaţi şi expulzaţi din urma Dictatului de la Viena a solicitat şi bisericii din centru, Sf.Dimitrie, un spaţiu de 3×1,5 m pentru amplasarea monumentului comemorativ în memoria careienilor alungaţi de administraţia hortystă. Cu regret trebuie să spunem că am fost refuzaţi.
Pe placa comemorativă a monumentului se află şi numele preotului militar ortodox Ignatiu Borza, primul protopop ortodox al Careiului.
Preotul Ignatiu Borza s-a născut la Carei la data de 6 martie 1890. A urmat seminarul teologic la Oradea iar din 1929 revine la Carei, localitatea sa natală. A fost preşedinte al comitetului şcolii Vasile Lucaciu unde a predat teologia ortodoxă. A fost membru pe viaţă al ASTRA Carei. După intrarea în vigoare a Dictatului de la Viena a fost arestat de către trupele hortyste iar apoi expulzat. A trecut la cele veşnice în anul 1946. În calitate de refugiat şi expulzat de către regimul hortyst i se refuză cinstirea memoriei şi de către Primăria Carei şi de către biserica sa.
Pe aceiaşi placă comemorativă din ansamblul monumentului se află şi numele familiei pretorului Plăşii Carei, Ioan Gherman.
Monumentul comemorativ este ridicat în semn de respect pentru jertfa românilor din Carei şi nu ca un afront la adresa cuiva anume. Este de datoria noastră să cinstim aşa cum se cuvine memoria părinţilor şi bunicilor noştri care nu au precupeţit niciun sacrificiu pentru păstrarea identităţii lor româneşti.
Spre deosebire de monumentele amplasate de primarul Kovacs pe cheltuiala tuturor careienilor, acest monument al refugiaţilor careieni nu este realizat din fondurile bugetului local deci este cu atât mai de neînţeles înverşunarea acestui primar al unui oraş multicultural de a refuza un loc de cinste. De ce ar vrea un primar al unui oraş în care locuiesc mai multe naţionalităţi să le trateze cu totul diferit şi să refuze unora ceea ce altora le aprobă?
Astfel de atitudini rău voitoare din partea conducerii Primăriei Carei nu duc la nimic bun ci aduc doar deservicii în buna convieţuire între naţionalităţile conlocuitoare.
În Republica de la Carei Legea are demult un caracter aleatoriu. Adică este impusă oamenilor de rând care nu fac parte din grupul de interes din jurul unităţii administrativ teritoriale care este Primăria Carei.
În anul 1940 a fost instaurat în Carei regimul hortyst, urmare a intrării în vigoare a odiosului Dictat de la Viena. Limba română a fost interzisă a fi utilizată iar cine nu se supunea acestei cerinţe era pedepsit.
Familiilor de români care au fost refugiaţi în acea perioadă pe teritorii care nu erau sub ocupaţie hortystă li se refuză acum cinstirea jertfei lor. Deportaţii şvabi din Carei nu au întâmpinat nici o problemă din partea Primăriei în amplasarea de plăci comemorative şi monumente comemorative ci doar românii expulzaţi în vagoane de vite din gara Carei.
Asociaţia foştilor refugiaţi şi expulzaţi în urma Dictatului de la Viena, Filiala Carei
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de unio la 10 ianuarie 2018 - 14:38
Nu este de neinteles, dimpotriva! Kk0vax si ungaristii nu au nici un respect pentru romani. De aceea romanii deportati de unguri nu merita nici un monument si li se pun piedici in a-l amplasa. Si nu pentru ca ungaristilor le-ar fi rusine de faptele abominabile comise in timpul lui Horthy. Ci pentru ca abia asteapta sa repete „isprava” acestuia. RMDISZNO, pentru a arata o data in plus – desi nu mai era nevoie, faptul este notoriu, numai statul roman nu vede asta! – ca si-a insusit ungarismul ca si principal ghid comportamental, s-a aliat cu celelalte formatiuni ungariste din Romania (PCM + PPMT) intr-un bloc autonomist anticonstitutional si antiromanesc ce vizeaza destructurarea statului roman. Fiindca autonomia administrativa locala a devenit deja insuficienta pentru impunerea limbii unguresti ca limba oficiala in Ardeal acum vor autonomia asa zisului tinut secuiesc. Nu conteaza ca in Romania sunt abia vreo o mie de secui, nu conteaza ca exista deja o forma de organizare in judete care este anterioara perioadei comuniste, ungaristii vor tinutul secuiesc.
de P.U la 10 ianuarie 2018 - 21:31
Cin e vorba de ungarism nu uita o virgula.Dacae vorba de deportarea in vagoane de vite a romanilor in1940 brusc au o amnezie totala.
de Petru la 14 ianuarie 2018 - 00:51
Despre acest abuz si lipsa de respect la adresa romanilor nu scrie consilierul primarului si gaska lui de comentatori?
antiromanism pe fata!