Sfântul Ştefan, prăznuit în a treia zi de Crăciun

• publicat la: 27 December 2019
Sfântul Ştefan, prăznuit în a treia zi de Crăciun

Creştinii din toată lumea îl prăznuiesc astăzi, în a treia zi de Crăciun, pe Sfântul Ştefan, primul apostol care a vestit şi mărturisit credinţa în Hristos, devenind astfel şi primul martir al Bisericii. Tradiţia ne spune că Sfântul Ştefan este apărătorul bolnavilor, dar şi al celor care se judecă de multă vreme, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi. În calendarul ortodox, Sf. Ştefan este sărbătorit de trei ori, o dată pe 27 decembrie (mucenicia sa), apoi pe 2 august (mutarea moaştelor)  şi pe 15 iunie, împreună cu Sfinţii Fortunat şi Ahaic.

De asemenea, pentru sporul casei şi sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate sau păgubite, este bine ca, pe 27 decembrie, o icoană a Sfântului Ştefan să fie adusă în casă, iar o candelă să fie aprinsă. Se spune că în ziua praznicului, este de preferat să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.
Numele are origini greceşti – Stephanos – și înseamnă “coroană”, “ghirlandă”, “cunună”. În 27 decembrie, în biserici sunt pomeniţi creştinii care au pierit în împrejurări dramatice şi sunt împărţite pachete cu mâncare celor care poartă numele Sfântului Ştefan.
În România, aproximativ 305.000 de bărbaţi şi 118.000 de femei îşi sărbătoresc în 27 decembrie onomastica. Dintre bărbaţi, 273.000 poartă numele Ştefan, 18.000 se numesc Istvan şi 8.700 au fost botezaţi Fănel. De asemenea, 3.300 dintre bărbaţi se numesc Ştefănel, 1.000 care au numele Ștefănuț şi pe 580 îi cheamă Fane. Dintre femeile sărbătorite, 80.464 se numesc Ştefania, 22.630 sunt Ştefana şi 9.193 Fănica.
“Nu există obiceiuri speciale pentru ziua Sfântului Ştefan, dar ţăranii – ca şi orăşenii – o ţin. Sunt mulţi cei care poartă numele Sfântului şi de aceea îl respectă ca pe un sfânt patron”, scria Irina Nicolau în “Ghidul sărbătorilor româneşti”.
Ştefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos care l-au urmat pretutindeni şi care au fost martorii faptelor sale. Autorităţile iudaice l-au condamnat la moarte în anul 33, devenind primul martir creştin pedepsit pentru credinţa în Hristos.
Sfântul Ştefan era de neam ales şi provenea din seminţia lui Avraam. Misiunea Sfântului Ştefan era aceea de a demonstra că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de prooroci în Vechiul Testament.

Datorită râvnei şi credinţei sale, Dumnezeu l-a învrednicit cu puterea de a săvârşi minuni. Având harul divin al minunilor, care-i însoţeau adesea propovăduirile, Sfântul Ştefan a stârnit mânia autorităţilor iudaice, care l-au chemat la judecată în faţă Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, acuzându-l de blasfemie, care la acea vreme se pedepsea cu moartea, dar şi de faptul că strică Legea lui Moise.
În faţă Sinedriului, Ştefan şi-a prezentat argumentele sale solide din scripturi, arătând că legea se împlineşte prin Hristos, adică prin Mesia, cel prezis de profeţi, dar nu a reuşit să-i convingă pe judecători, fiind alungat din cetate şi lovit cu pietre. Prăbuşit sub povara bolovanilor aruncaţi asupra lui, Ştefan a avut totuşi puterea ca, înainte de a muri, să ceară iertare pentru ucigaşii lui: “Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”.
Sfântul Ştefan a fost ucis cu pietre în valea lui Iosafat. Având în vedere că în vremea aceea cei care erau ucişi cu pietre nu puteau fi înmormântaţi în cavoul familiei, se presupune că trupul Sfântului Ştefan a fost pus în mormântul unui creştin. Moaştele sale au fost descoperite în anul 415, atunci când preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o viziune. Când i s-au descoperit moaştele, pe mormântul său a fost scris “chiliel”, care în limbă ebraică înseamnă “cunună”, pentru că el a luat, cel dintâi dintre creştini, cununa muceniciei, potrivit basilica.ro.
Ştefan a fost primul dintre cei şapte apostoli. Alături de Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmenă şi Nicolae, a propovăduit Evanghelia, a făcut botezuri şi a oficiat slujbe.
În această zi, în unele zone din Muntenia, localnicii prepară pâinicile lui Ştefan: au formă rotundă şi sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan. După ce sunt sfinţite la biserică, pâinicile lui Ştefan sunt împărţite copiilor sărmani.
Rugăciune către Sfântul Ștefan 
„Ne-a răsărit el, primul mucenic, Ucis cu pietre, că era prea bun, Diacon tânăr, vrednic ucenic, De care Scrierile Sfinte spun… Nu a murit până n-a luminat, – Exemplu viu de rugăciuni fierbinţi -, Pe cei ce Raiul sfânt au căutat, Şi l-au găsit în oamenii cei sfinţi. Aşa ne luminează şi pe noi, Sfinte Ştefane, şi noi am greşit, Cum i-ai iertat pe oamenii cei răi, Te roagă lui Hristos necontenit; Te roagă pentru noi,cei păcătoşi, Ce azvârlim cu pietre în minuni, Să fim şi noi ca tine, credincioşi, Şi decât suntem, să fim… mult mai buni!”.

sursa tribuna.ro

Lasati un comentariu