Românii refugiați din Transilvania în perioada ocupației hortyste au înființat Cămin Cultural la București

• publicat la: 11 November 2021
Românii refugiați din Transilvania în perioada ocupației hortyste au înființat Cămin Cultural la București

Chiar dacă Ministerul Educației nu vrea să elaboreze manuale de istorie în care să apară episoadele integrale ale parcursului neamului românesc cu tot cu suferințele îndurate, aceste perioade au existat și vom face referire despre ele de câte  ori vom avea posibilitatea. Un adevărat holocaust al românilor a avut loc începând cu anul 1940, după intrarea în vigoare a Dictatului de la Viena când Transilvania de Nord a intrat sub stăpânirea Ungariei hortyste. Atrocitățile de neimaginat la adresa românilor au înspăimântat întreaga lume. Românii care au scăpat cu viață s-au refugiat unde au văzut cu ochii. Unii dintre ei au ajuns chiar în capitală, la București, acolo unde au fost primiți timp de 4 ani, până la eliberarea teritoriilor românești.

De-a lungul celor 4 ani de refugiu, românii ardeleni s-au organizat și au dorit să aibă parte de  un Cămin Cultural pentru a se manifesta în spiritul tradițiilor și obiceiurilor în care au fost crescuți. Acolo, în capitala României, au găsit sprijin pentru această solicitare. Nu la fel se petrece în zilele noastre când românii din satul Ianculești ce aparține de UAT Carei nu au dreptul la  un Cămin Cultural funcțional. Conducerea exclusiv UDMR a primăriei Carei de care aparține satul românesc Ianculești nu vrea cu niciun preț să reabiliteze Căminul Cultural care în aceste condiții se încăpățânează totuși să reziste.

https://www.buletindecarei.ro/2020/01/sat-frumos-oameni-harnici-lasati-fara-camin-cultural-si-scoala.html

https://www.buletindecarei.ro/2019/08/atac-la-identitatea-romaneasca-la-ianculesti.html

Spre disperarea fanilor primarului UDMR care vor terenul de sub Căminul Cultural.

Redăm mai jos actul de constituire al Căminului Cultural al românilor ardeleni refugiați și adresăm alese mulțumiri românilor din capitală care ni l-au pus la dispoziție. Mulțumim dnei prof.dr.Aurelia Tudor. Trăiască Nația!

Proces verbal

pentru constituirea Căminului Cultural al refugiaţilor ardeleni

„Astăzi 19 Aprilie 1942 subsemnaţii refugiaţi din nordul Transilvaniei ne-am întrunit în Adunarea Generală la Muzeul Satului Românesc din Şoseaua Bulevardul Regele Mihai I nr. 22, în urma convocării ce s-a făcut de către comitetul de iniţiativă.

Scopul adunării a fost de a înfiinţa un cămin cultural pentru refugiaţii din nordul Transilvaniei care să activeze în cadrul Fundaţiei Culturale Regele Mihai I.

În urma discuţiilor ce au avut loc, adunarea, a aprobat în unanimitate înfiinţarea acestui cămin cultural.

Scopul acestui cămin este de a aduna la un loc pe fraţii noştri  refugiaţi din Nordul Transilvaniei pentru unificarea gândurilor şi pregătirea sufletească în ceea ce priveşte orice problemă legată de interesele fraţilor noştri de care suntem vremelnic despărţiţi şi de drepturile noastre istorice asupra provinciei şi locurilor părăsite; de-a le veni în ajutor sub orice formă celor bolnavi şi lipsiţi; de-a ajuta la opera de educaţie a tuturor şi îndeosebi a tineretului care se găseşte fără părinţi şi de a ajuta cât mai mult la opera de reconstrucţie a Ţării începută de Conducătorul Nostru Mareşalul Antonescu.

S-a ales următorul comitet de conducere:

Preşedinte de onoare: dr. Eugen Nicoară, Mureş[1]

Preşedinte: Locotenent colonel Ioan Roşu, Mureş

Director: Iustin Handrea sub rezerva aprobării Fundaţiei Culturale Regele Mihai I;

Secretari: Mustaţă Alexandru, Mureş şi Ionescu I. Victor, Năsăud

Casier: Aron Cotruş, Mureş[2]

Membri:

Dr. Ulmeanu, Sălaj

Goia I., Sălaj

Popa Ioan, Someş

Mihalea Gheorghe, Satu Mare

Dumitru Peter, Maramureş

Isac Victor, Hunedoara

Trifu Sânziana, Năsăud

Truţă Nicolae, Mureş

Vasile Netea, Mureş[3]

Dr. Bogdan Romul, Mureş

Sârca Dumitru, Sălaj

Ticlă Ioan, Maramureş

Ignatie Gheorghe, Someş

Iuga Vasile, Maramureş

Boles Ioan, Sălaj

Anton Coşbuc, Năsăud[4]

Cenzorii:

Bilţ Ioan, Maramureş

Stroia Octavian, Cluj, sub rezerva aprobării Fundaţiei Culturale

 

*Tipizat, cu semnăturile iniţiatorilor.

A N I C – Fond Fundaţiile Culturale Regale – Centrala, Dosar 24/1942, f. 5


[1] Eugen Virgil Nicoară (6 ianuarie 1893, Pietriş – 3 mai 1985, Reghin), medic, preşedinte al Despărţământului Reghin al ASTREI.

[2] Aron Cotruş (1891, Haşag, Sibiu-1961, La Mirada, California)  diplomat şi scriitor.

[3] Vasile Netea (pseudonimul Victor Lucreţiu) (1912-1989) scriitor, istoric.

[4] Anton Coşbuc (1904-1971), filolog, colaborator al Şcolii sociologice de la Bucureşti.

sursa foto: Agerpres

Lasati un comentariu