Suntem pregătiţi pentru a detecta un seism ?

• publicat la: 27 March 2011
Suntem pregătiţi pentru a detecta un seism ?

Cutremurul de pământ este unul dintre cele mai terifiante fenomene care se produc in natură.Apariţia bruscă a cutremurului, forţa distrugătoare a oscilaţiilor scoarţei terestre, durata scurtă a întregului fenomen, produc nu numai o spaimă puternică dar şi distrugeri insemnate dacă intensitatea depăşeşte 6-7 grade pe scara Richter. Seismele nu pot fi prevăzute cu exactitate sau oprite. Pot fi însă cercetate şi ar fi necesar  să se studieze cât mai amplu mecanismele care le produc, periodicitatea lor (dacă există), intervalele dintre ele, trebuie cunoscute zonele epicentrale ale acestora, fiind posibilă astfel luarea unor măsuri de prevenire, sau atenuare a unor catastrofe, acolo unde se ştie că există zone mai periculoase din acest punct de vedere. Un exemplu concret de posibile măsuri de prevenire se refera la proiectarea adecvată pentru construirea imobilelor în zone în care se ştie că mişcarile seismice sunt extrem de frecvente.

Dezastrul din 11 martie din Japonia, provocat de cutremurul de 8,9 grade pe scara Richter, reprezintă şi un avertisment, un semnal de alarmă  pentru alte popoare. În România au loc periodic cutremure în zona Vrancei, în Câmpiile Banatului şi Bărăganului.

Cât de pregătit este Careiul pentru a detecta un seism?

Filip Vasile, responsabilul compartimentului pentru situaţii de urgenţă din cadrul Primăriei,a declarat pentru Buletin de Carei că pregăteşte pentru următoarea şedinţă a Consiliului Local o temă privind seismograful din Carei şi amplasarea acestuia. „Trebuie să găsim o nouă amplasarea seismografului de care dispunem , deoarece înainte a fost amplasat la subsolul castelului. Datorită lucrărilor ce au loc la castel ,s-a scos de acolo, fiind mutat in altă parte. Chiar dacă nu s-ar face lucrări, funcţionarea corectă a seismografului nu ar fi posibilă datorită traficului intens de pe B-dul 25 Octombrie, care afectează senzorii instalaţiei. Este destul de dificil să găsim un loc de amplasare, deoarece acesta trebule să fie ferit de trepidaţii, la distanţă de arterele principale şi de calea ferată. La un moment dat s-a propus mutarea seismografului la subsolul noului sediu al Primăriei. Acest lucru însă nu este posibil deoarece subsolul este inundat şi se efectuează şi acolo lucrări care provoacă trepidaţii. La următoarea şedinţă vom propune amplasarea lui  în clădirea Bibliotecii Municipale. La subsolul acesteia există o încăpere neinundată unde ar putea fi montaţi senzorii seismografului. În rest, ar mai  fi nevoie de o încăpere pentru calculator.”

Aparatul se află în prezent in custodia  d-nei Iercoşan de la Muzeul Orăşenesc Carei. Aceasta a declarat că acum 6 ani acesta s-a defectat, fiind foarte vechi (a fost  folosit încă de la cutremurului din 1977). S-a discutat cu reprezentanţii de la Institutul de Seismologie Bucureşti despre un seismograf nou, urmând  să se ajungă la un acord privind amplasarea acestuia. „Este nevoie mare de un seismograf deoarece ne aflăm într-o zonă seismică de gradul 8 din cauza instabilităţii terenului. Există două epicentre proxime Careiului: Curtuiuşeni şi Halmeu.”

Filip Vasile a mai adăugat că datele meteo sunt furnizate de o firmă de pe strada Ghenciului (care deţine aparatură destinată măsurătorilor meteo), întrucât staţia meteo a fost desfiinţată.

Între 1092  şi  1900  Sătmarul  a fost zguduit de 171 cutremure

Dintr-o lucrare a lui Neta Iercoşan si Ana Iercoşan, intitulată „Cutremure de pamânt în judeţul Satu Mare până la 1900”, publicată în revista istorică „Satu Mare – Studii şi comunicări”, numerele V-VI, din 1981-1982, reiese că existau perioade când în această zonă era activitate seismică mai puternică, iar altă dată pamântul era mai liniştit, fără mişcări sesizabile.

„ În 1092 un cutremur cu epicentrul neprecizat a produs pagube uriase in zona Tisei, afectind si Sătmarul
Datele furnizate de izvoare specifice: istorii, jurnale, calendare, insemnari, etc., scrise de oameni din cele mai diferite categorii sociale si cele mai diverse niveluri de cunostinta, trebuie verificate amplu. Materialul mentionat enumera cronologic seismele regasite in documente, care au afectat, ori au avut epicentrul pe actualul teritoriu al judetului nostru, incepind din 1092, cind in 6 iulie un cutremur cu epicentrul neprecizat a produs pagube uriase in zona Tisei, afectind si teritoriul actual al Satmarului. In 5 mai 1223 este mentionat un cutremur, care a zguduit Transilvania, dupa care, documentele fidele nu mai vorbesc de alte miscari importante ale pamintului, pina in 5 mai 1603, cind un puternic cutremur transilvanic, cu epicentrul neprecizat s-a simtit si la Kosice (Slovacia). Sint mentionate cutremure mai intense in anii 1715; 1781; 1784; 1786; 1793; 1795; si 1804. In 1829 activitatea seismica din judetul nostru se intensifica. Primul cutremur care s-a simtit destul de tare a avut loc in 30 iunie, fiind vorba de un cutremur local, cu epicentrul in Valea Eriului, resimtindu-se mai puternic la Carei, Dindesti, Irina si Petresti. Ziua urmatoare, in 1 iulie s-au produs doua cutremure locale foarte puternice, unul intre orele 4 si 5 dimineata, iar al doilea in jurul orei 20, seara, cu epicentrul tot pe Valea Eriului, care a provocat distrugeri uriase la Andrid, Carei, Capleni, Craidorolt, Dindesti, Hoton, Irina, Petresti, Pir, Piscolt, Portita, Sanislau, Satu Mare, Sudurău si Tiream. Localnicii nici nu şi-au putut evalua bine pagubele suferite, ziua următoare, in 2 iulie 1829 s-a produs o nouă mişcare seismică, cu acelasi epicentru, provocind noi pagube in aceleasi localitati ca in ziua precedenta. Noi cutremure au urmat in 4; 7; 26 si 27 iulie 1829, apoi cutremurul din 4 august al aceluiasi an, cu epicentrul tot pe Valea Eriului a provocat distrugeri la Andrid, Carei, Irina si Portita.
Din 6 august 1829, pina in 7 ianuarie 1833 au mai avut loc 40 de cutremure locale sesizabile fara aparaturi speciale, afectind mai mult Dindestiul, Petrestiul si Careiul, apoi in 7 ianuarie 3 zguduituri puternice, cu epicentrul pe Valea Eriului s-au resimtit si au facut distrugeri masive la Andrid, Dindesti si Petresti. Urmatorul cutremur local a alertat populatia in 22 martie 1833, in anul respectiv mai semnalindu-se 7 miscari seismice apreciabile, activitatea straturilor continuind si in anii urmatori. In ianuarie 1834 s-a semnalat 2 cutremure, iar in 15 octombrie 1834, un cutremur mai puternic decit toate celelalte anterior mentionate, cu epicentrul pe Valea Eriului a facut ravagii in localitatile Andrid, Beltug, Berea, Carei, Capleni, Dindesti, Irina, Petresti, Piscolt, Portita, Resighea, Sanislău, Supuru de Jos si Urziceni. Peste două zile iarăşi s-a mişcat pământul, iar in 18 octombrie s-au cutremurat din nou judeţele Satu Mare si Sălaj.
In in următorii ani, pina in 12 decembrie 1838, zona a fost zguduită de incă 84 de cutremure sesizabile fără aparaturi, de diferite intensităţi, după care a urmat o perioadă de 20 de ani de relativa stagnare. Pământul din zona Văii Eriului s-a mai linistit putin, dar in 20 ianuarie 1859 si-a reluat activitatea. Cutremurul din ziua respectiva a afectat in primul rind Careiul. Conform documentelor pastrate, urmatoarea miscare seismica mai puternica a avut loc in 9 iunie 1865, cu epicentrul pe Valea Eriului, acesta provocind distrugeri la Andrid, Carei, Dindesti si Petresti. Apoi, in a doua jumatate a secolului XIX, documentele vorbesc despre 12 cutremure, care au avut loc in perioada 12 decembrie 1869 si 9 decembrie 1899, majoritatea avind o arie de actiune mai extinsa, cu magnitudini mai mari, resimtindu-se puternic atit in zona Eriului si Careiului, cit si multe dintre ele inclusiv in Oas, Maramures, sau Salaj.

Cea mai intensă activitate seismică din judet s-a semnalat intre anii 1829 – 1838
Din documentele rămase reiese ca, mai ales in secolul XVIII-lea si XIX-lea, această zonă a fost deseori afectată de cutremure. Nu s-au luat in discutie alte 49 de cutremure resimtite pe teritoriul judetului nostru, care au avut epicentrele in Maramures, Bihor, Transilvania, sau in Ungaria, la rasarit de Tisa superioara, acestea fiind doar mentionate in documentele timpurilor. Din cele 171 de cutremure atestate documentar pina in 1900, doar 3 au avut loc pina in secolul XVIII, in secolul XVIII sint mentionate 7; majoritatea seismelor amintite in documente, 144 la numar, au avut loc in prima jumatate a secolului XIX, intre anii 1829 – 1838. Privind intensitatea miscarilor seismice mentionate, 132 dintre ele au fost cutremure slabe, 24 moderate, 13 au fost puternice, provocind insemnate pagube si 2 foarte puternice, distrugatoare: cel din 1 iulie 1829 si 15 octombrie 1834.
Originea acestor cutremure este tectonica, remarcindu-se doua zone epicentrale pe teritoriul judetului Satu Mare: prima si cea mai puternica pe culoarul tectonic al Vaii Eriului, iar cel de al doilea, pe aliniamentul Halmeu-Livada”.

redacţia

comentarii

de Horia Maries la 23 November 2014 - 16:23

Banc apărut pe facebook imediat după cutremurul cu magnitudinea 5,7 care s-a produs sâmbătă seară în zona Vrancea

“Nu vă panicați! Nu a fost cutremur…
E doar Iohannis, face ca lucrurile să se miște în România!”,

Raspunsuri

Lasati un comentariu